La 1 ianuarie, Suedia a preluat de la Cehia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.
Priorităţile preşedinţiei suedeze pentru următorul semestru reflectă poziţiile pe care Suedia le-a susţinut în mod tradiţional în UE, dar răspund şi provocărilor geopolitice şi economice actuale cu care se confruntă Uniunea.
Într-un discurs rostit în luna decembrie 2022 în Parlamentul suedez (Riksdag), prim-ministrul Ulf Kristersson a prezentat programul preşedinţiei suedeze a UE începând cu 1 ianuarie 2023, vorbind despre sunt temele aflate în centrul viitoarei preşedinţii suedeze – securitatea-unitatea, rezilienţa-competitivitatea, prosperitatea (tranziţia energetică), valorile democratice şi statul de drept.
În ceea ce priveşte domeniul afaceri externe, Suedia va acorda atenţie sporită situaţiei din Ucraina şi procesului de extindere a UE. Cu privire la economie, preşedinţia suedeză va depune eforturi pentru unitate în actuala situaţie dificilă de criză. La capitolul afaceri interne, viitoarea preşedinţie se va axa pe politicile migraţiei, pe combaterea crimei organizate, a terorismului şi a extremismului violent. Pe zona politicilor sociale, a locurilor de muncă şi sănătăţii, Suedia arată că se va axa pe reducerea riscului de sărăcie şi excluziune socială, ca urmare a ultimelor crize: pandemia, criza energetică şi creşterea inflaţiei. În plus, preşedinţia suedeză va promova activ obiectivele UE, pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050, în paralel cu creşterea competitivităţii, a ocupării forţei de muncă, a producţiei de alimente şi a sănătăţii şi bunăstării. În acest sens, punerea în aplicare a Pactului ecologic european va fi pe agendă în prima jumătate a anului 2023.
Suedia a mai deţinut preşedinţia Uniunii în 2001 şi 2009. Agenda preşedinţiei în 2001 s-a concentrat pe extindere, ocuparea forţei de muncă şi mediu, iar în 2009 cele mai importante probleme de pe agendă au fost criza financiară şi economică, schimbările climatice şi punerea în aplicare a noului Tratat de la Lisabona.
În anterioara preşedinţie a Uniunii, Cehia s-a concentrat asupra gestionării crizei refugiaţilor şi reconstrucţia post-război a Ucrainei, securitatea energetică, consolidarea apărării UE, rezilienţa strategică a economiei europene și rezilienţa instituţiilor democratice.
Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene se asigură prin rotaţie, la fiecare şase luni, între statele membre ale UE, în decursul acestei perioade statul membru asigurând continuitatea agendei UE în cadrul Consiliului şi conducând reuniunile acestei formaţiuni.
Sistemul de conducere rotativă a fost introdus prin Tratatul de la Lisabona, în 2009. Trio-ul stabileşte obiective pe termen lung şi pregăteşte o agendă comună, determinând subiectele şi aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. În baza acestui program, fiecare dintre cele trei ţări îşi pregăteşte propriul program, mai detaliat, pentru şase luni.
Preşedinţia are două misiuni principale: planificarea şi conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului şi al grupurilor sale de pregătire şi reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE.
În ceea ce priveşte planificarea şi conducerea reuniunilor, preşedinţia conduce întâlnirile formale din cadrul diferitelor formaţiuni ale Consiliului (cu excepţia Consiliului Afaceri Externe), se asigură că discuţiile se desfăşoară în acord cu Regulamentul de procedură şi metodele de lucru ale Consiliului şi organizează, de asemenea, şi reuniuni informale la Bruxelles şi în ţara care asigură preşedinţia prin rotaţie.
Cu privire la rolul de reprezentare, preşedinţia UE reprezintă Consiliul în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE, în special cu Comisia şi cu Parlamentul European. Rolul său este de a încerca obţinerea unui acord privind dosarele legislative prin aşa-numitele triloguri sau prin reuniuni de negociere informale şi prin reuniuni ale Comitetului de conciliere.
