Sunt șanse importante ca Laserul de la Măgurele să fie, totuși, inclus în Consorțiul European de Cercetare, a precizat, la Radio România Actualități, ministrul cercetării, Ciprian Teleman.
Ciprian Teleman: Nu există, în momentul de față, vreun motiv pentru care noi să nu facem parte, în viitorul apropiat, din acest consorțiu. Evident că sunt alternative, dar opțiunea principală este să devenim membri ai consorțiului. Și, de exemplu, în luna iunie vom avea vizita comună a miniștrilor de resort din Cehia și din Ungaria, miniștrilor cercetării, și, evident, vom discuta planul prin care noi o să fim parte în acest consorțiu.
Laserul este funcțional în acest moment, iar costurile sunt asigurate de la bugetul de stat – a precizat, tot pentru Radio România Actualități, Nicolae Mărginean, directorul Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară, Horia Hulubei, instituția care administrează proiectul din partea statului român.
Nicolae Mărginean: Partea de laser de mare putere este funcțională și aici se desfășoară activitatea de cercetare, în principal acum, zilele acestea, pregătirea de ansamblu experimental. În ce privește afectarea finanțării prin lipsa noastră, în momentul de față, din ELI ERIC e relativă, pentru că, în primii ani de operare a acestui ELI ERIC, țările gazdă sunt obligate să asigure din fondurile lor finanțarea pentru mentenanța și operarea infrastructurilor de cercetare pe care le găzduiesc. Deci, România ar fi fost, oricum, obligată să finanțeze ELI-NP. În momentul de față, infrastructura noastră ELI-NP este finanțată prin linia de finanțare, numită ”Instalații și obiective de interes naţional”, gestionată de Ministerul Cercetării și primim fonduri pe această linie.
În luna mai, Comisia Europeană a aprobat înființarea Consorțiului European pentru Infrastructura de Cercetare doar cu laboratoarele din Republica Cehă și Ungaria.
