În cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, afacerile din industria modei cresc de la an la an, pe fondul apetitului românilor pentru cumpărături.
Potrivit datelor KeysFin, comerţul de profil din ţara noastră este controlat, în proporţie de 83%, de investitorii străini, în timp ce în sectorul de producţie, business-ul aparţine, în majoritate (62%) firmelor locale.
În 2016, în industria modei activau 18890 de firme în sectorul de comerţ şi 5676 în cel de producţie, afacerile acestora depăşind 23 de miliarde de lei.
Numărul investitorilor în acest sector a scăzut faţă de anul 2013, când erau 25445, însă afacerile au crescut spectaculos, cu aproape 5 miliarde de lei, echivalentul a peste 1 miliard de euro.
Rezultatul net înregistrat de piaţa de fashion în 2016 a crescut de aproape patru ori faţă de 2013, de la 346,1 milioane de lei la 1,31 miliarde de lei, semn că afacerile au fost, de la an la an, tot mai profitabile.
Profitul total raportat de companii s-a ridicat la 1,87 miliarde lei. „Perspectivele lui 2018 sunt în general pozitive, pe fondul creşterii consumului. Un avans de 10-15% este de luat în calcul pentru următoarele 12 luni, pe fondul extinderii reţelelor de magazine şi, în general, a ofertei comercianţilor şi producătorilor. Principalul semn de întrebare este dat de inflaţie şi de cursul valutar, care pot influenţa politicile comerciale ale companiilor, dinamica producţiei şi a ofertei”, spun analiştii de la KeysFin.
Industria de modă din România este unul dintre angajatorii semnificativi din economie, dovadă că numărul angajaţilor s-a păstrat constant în intervalul 2013-2017, în jurul a 200.000 de salariaţi.
„Important şi relevant este că mai mult de trei sferturi dintre angajaţi lucrează în sectorul de producţie, care atrage afaceri pe orizontală. România produce foarte mult în lohn, cel mai mult pentru export însă şi piaţa internă devine tot mai importantă„, susțin analiştii de la KeysFin.
Studiul arată, pe de altă parte, că investitorii străini au ajuns să controleze industria de profil. Dovadă că, în 2016, cele 5311 firme cu acţionariat majoritar străin înregistrau aproximativ două treimi din cifra de afaceri (64%).
„Statistica arată că firmele cu acţionari străini au ajuns să reprezinte 22% din totalul celor 24.566 firme din industria de modă. Cei mai mulţi investitori sunt din China (1957 firme) Italia (793 de firme) şi Turcia (585), iar cele mai mari afaceri le fac italienii, de peste 2,12 miliarde de lei”, afirmă experţii KeysFin.
Din punct de vedere geografic, cei mai mulți producători din industria de fashion sunt înregistrați în Bucureşti (865), aceștia având un business de peste 1 miliard de lei în 2016. În topul industriei, după numărul de firme, urmează judeţele Cluj (228 firme), Neamţ (209), Dolj (188 firme), Prahova (184), Iaşi (184), iar în cel al cifrei de afaceri judeţele Vrancea (718 mil.lei), Arad (620 mil.lei ), Botoşani (588 mil.lei) şi Prahova (544 mil.lei).
Chiar dacă, la prima vedere, rezultatele sunt pozitive, dincolo de evoluţia generală, investitorii din acest sector se confruntă cu multe provocări.
„Blocajul financiar, plăţile întârziate, insolvenţele şi falimentele sunt o realitate în acest sector, în ton cu dinamica economiei. Cine vrea să deschidă o afacere în domeniu, să semneze un contract, să emită o factură se poate trezi foarte uşor într-o situaţie de risc, în condiţiile impredictibilității evoluției cererii și ofertei”, afirmă specialiștii de la KeysFin.
Studiul KeysFin arată că datoriile comerciale ale firmelor din fashion-ul românesc depășeau 4,42 de miliarde de lei în 2016, datoriile la bănci erau de peste 1,2 miliarde lei, iar creditele restante se situau la 83,6 milioane lei.
Firmele raportau plăţi restante de aproape 2 miliarde lei şi furnizori restanţi de peste 1 miliard de lei. Creditul comercial este modalitatea prin care multe dintre firmele din acest sector îşi desfăşoară activitatea. „Pentru că este nepurtător de dobândă, îţi permite să derulezi afaceri fără să înregistrezi costuri suplimentare, acestea fiind pasate, practic, în sarcina partenerilor comercial. Chiar dacă, la prima vedere, cifrele arată că industria ar avea o lichiditate bună, realitatea este cu totul alta. Banii circulă destul de greu, iar pericolul de blocaj financiar este încă la un nivel ridicat. Pe lanţul economic, majoritatea firmelor suferă de lipsă de lichiditate, astfel că oricând pot intra în blocaj, în incapacitate de plată„, explică experţii KeysFin.
Potrivit acestora, business-ul reprezintă, în aceste condiţii, o misiune riscantă în absenţa unor informaţii concrete privind partenerii cu care faci afaceri.”Să ştii în ce situaţie financiară se află firma cu care lucrezi, cum stă cu datoriile, în ce diferende juridice se află etc. – sunt date care te pot ajuta să iei o decizie optimă atunci când vine vorba de valoarea contactului, câtă marfă îi pui la dispoziţie, ce servicii poţi să îi prestezi, să ai siguranţa că îţi vei primi banii”, mai spun aceștia.
Cea mai dinamică componentă, online-ul, este estimat să înregistreze creșteri medii anuale de peste 10% pe an (Euromonitor), astfel încât până în 2020 vânzările online transfrontaliere să depășească pragul de 1000 de miliarde de dolari.
