Totuși, de ce obiectează Austria? Ministrul Predoiu spune că România deja aplică așa-numitele ”condiții austriece”

O întâlnire a miniștrilor de interne ai Forumului de la Salzburg, un parteneriat de securitate central-european bazat pe o inițiativă a Ministerului Federal de Interne austriac, care reunește nouă țări din Europa Centrală și de Est, a avut loc marți în Slovenia.

Discuțiile s-au concentrat pe migrația ilegală, reforma spațiului Schengen și securitatea frontierelor.

Accentul deliberărilor conferinței găzduită de Slovenia, la Kranj, a fost pus pe lupta împotriva crimei organizate, miniștrii de Interne subliniind agresivitatea în creștere a contrabandiștilor, precum și faptul că nu ezită să facă uz de arme.

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a insistat asupra necesității sporirii securității granițelor, ca modalitate de limitare a problemei: „Dacă vrem să avem o zonă Schengen puternică, atunci trebuie să întărim frontierele externe ale Uniunii Europene și Schengen. De aceea avem nevoie de noi măsuri de securitate”.

Karner a subliniat importanța cooperării internaționale împotriva criminalității organizate și contrabandei și, în marja reuniunii, a avut o întâlnire de lucru cu omologii român și bulgar, Cătălin Predoiu, respectiv, Kalin Stoyanov, la finalul căreia oficialul austriac a anunțat că au discutat despre propunerea pentru „Air Schengen”, care are ca scop ridicarea controalelor pentru pasagerii companiilor aeriene din România și Bulgaria, precum și care sunt ”condițiile austriece” pentru acest pas:  ”Au fost discuții intense, dure și bune. Ne așteptăm acum la pași concreti de la Comisia UE. Dar este necesar să continuăm controlul granițelor terestre”, a declarat ministrul de Interne Gerhard Karner.

În acest context, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a declarat că ”discuțiile rămân complicate”, dar, că există o mare diferență față de acum câteva luni de zile. ”Nu vreau să evaluez dacă e mult sau e puțin, este altceva, e ceva pe care putem construi, pe care putem continua. Eforturile care se fac și de către delegația noastră și de către delegația bulgară și delegația austriacă, dar în același timp și de către Comisie și Președinția spaniolă în acest cadru de discuții, dar și eforturile care se fac de către alți colegi din alte state membre, care susțin aceste discuții sunt îndreptate tocmai în direcția de a obține un rezultat palpabil, concret, în luna decembrie și în anul 2023”.

Predoiu insistă ca solicitările Austriei să nu fie numite ”condiții”, pentru că, de fapt, este vorba despre chestiuni tehnice , numite în documente ”măsuri adiacente” care sunt proceduri pe care România deja le aplică. ”Sunt proceduri care sunt cuprinse în criteriile Schengen, în acordurile pe care le aplică, mai precis în Acordul Dublin. România aplică aceste proceduri și menționarea lor de către partea austriacă are în vedere dorința ca aceste proceduri să continue să fie aplicate”. Concret, este vorba despre retrimiterea acelor cetățeni care au intrat prin România, au fost înregistrați în România, în EURODAC sau în SIS – Sistemul Schengen și mai departe au migrat ilegal în Austria. Conform regulilor Dublin în vigoare, odată ce sunt capturați în Austria și se constată că sunt în stare de migrațiune ilegală, conform regulilor, sunt trimiși în țara de unde au venit, adică în România.

Predoiu a explicat că în anul 2023 este vorba despre 120 de persoane.

 Forumul de la Salzburg, bazat pe o inițiativă austriacă luată în 2000, este o platformă pentru dialogul și cooperarea multilaterală pe probleme de securitate internă.

Ideea principală a statelor fondatoare a Forumului de la Salzburg a fost, în anul 2000, de a sprijini integrarea europeană a vecinilor estici ai Austriei și sprijinirea eforturilor de aderare la UE.

Declarația de la Salzburg din 2001 a definit cooperarea polițienească, controlul frontierelor, migrația ilegală, armonizarea standardelor și procedurilor de azil și schimbul regulat de informații și poziții cu privire la aceste probleme ca subiecte cheie de cooperare.

De-a lungul timpului, natura Forumului și obiectivele cooperării au variat, iar numărul membrilor s-a extins, în prezent din acest format făcând parte Austria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Polonia, Bulgaria, România și Croaţia.După extinderea UE spre est, cooperarea dintre SF se concentrează pe teme discutate la nivelul UE (coordonarea pozițiilor, promovarea intereselor comune în UE).

Prin intrarea României și Bulgariei în UE capacitatea de negociere a SF în UE a fost întărită și mai mult – conform sistemului actual țările SF dispun de minoritatea de blocare, adică pot bloca adoptarea unui act legislativ în cadrul UE în procedura de codecizie (acesta a fost extins prin Tratatul de la Lisabona, cu unele excepții, la toate domeniile, inclusiv la politica de afaceri interne). Există, de asemenea, extinderea SF a cooperării cu țările din Est și sud-estul Europei (inclusiv asistență acordată acestor țări în drumul lor către UE).

În august 2010, miniștrii SF au adoptat Viziunea 2020 a Forumului Salzburg, care rezumă evoluțiile anterioare, statutul actual și posibilitățile viitoare de cooperare, care ar trebui să conducă la o acțiune mai eficientă a SF. Actualul concept include 3 direcții principale: cooperarea regională, coordonarea pozițiilor pe problemele discutate la nivelul UE și dimensiunea externă a activității SF.

Statele membre cooperează în domenii precum cooperarea polițienească, imigrația ilegală, protecția martorilor, lupta împotriva drogurilor, siguranța traficului și alte domenii ale securității interne. Ele se concentrează, de asemenea, pe coordonarea pozițiilor și promovarea intereselor comune în Uniunea Europeană în domeniul afacerilor interne.

La începutul anului 2024 Austria va prelua de la Slovenia președinția Forumului și va avea ca principală temă de interes pe cooperarea în combaterea traficului de persoane.