Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI s-a întrunit marți, 11 noiembrie 2025, în ședință de lucru pentru evaluarea procesului de transformare instituțională a Serviciului și a modului în care instituția a finalizat planurile din Strategia de Transformare 2020-2025.
Proiectele implementate, înțelese ca un tot unitar, au fost asumate de SRI, aprobate în CSAT și prezentate Comisiei în urmă cu aproape zece ani, fiind rezultat al unei necesități instituționale de eficientizare și adaptare la schimbările survenite la nivel global, se arată într-un comunicat de presă.
În tot acest demers, rolul Comisiei a fost acela de a asigura echilibrul democratic, urmărind ca transformările majore din interiorul SRI să se desfășoare cu respectarea atribuțiilor legale, a drepturilor cetățenești și în beneficiul interesului public. Prin întrebările, analizele și observațiile formulate în cadrul ședințelor periodice, Comisia a urmărit respectarea principiilor de legalitate, proporționalitate și eficiență, în spiritul rolurilor precise pe care le au în arhitectura statului atât SRI, cât și Parlamentul României.
Principalele proiecte de transformare au fost Regio (restructurarea SRI la nivel local, între 2018 și 2019) și Centrio (reorganizarea și optimizarea activității SRI la nivel central, între 2020 și 2025).
Planul de transformare instituțională s-a derulat cu sprijinul unor parteneri de prim rang din comunitatea internaționalǎ de informații, care au sprijinit SRI atât prin identificarea designului strategic potrivit pentru coordonarea în plan intern a procesului, cât și în ajustarea continuă a modului de implementare a reorganizării. Bunele practici ale partenerilor externi au fost adaptate la realitățile SRI și ale societății românești, în raport cu specificul și responsabilitățile instituției în arhitectura de securitate a României, rezultate din cadrul legislativ național.
Pe parcursul derulării programelor de transformare, Comisia, în diversele sale formule parlamentare, a controlat modul în care au fost atinse obiectivele de etapă.
De-a lungul intervalului de timp menționat, Comisia a verificat modul în care transformările preconizate au reușit să aducă SRI un plus de eficiență în raport cu misiunile legale. Comisia s-a asigurat și de faptul că SRI transmite public, la intervale regulate, rezultatele procesului de transformare.
Ședința de evaluare finală din 11 noiembrie 2025, desfășurată pe parcursul a patru ore, a vizat prezentarea contextului de implementare, precum și a etapelor și rezultatelor procesului de transformare.
În faza pilot de implementare a modelului regional de organizare a SRI (2018) au fost înființate două direcții regionale de informații: Direcția Regională de Informații Vest și Direcția Regională de Informații Nord-Est.
Ulterior, a avut loc extinderea modelului la nivelul întregii structuri teritoriale a instituției (2019), prin înființarea celor unsprezece direcții regionale de informații, operaționale și în prezent.
După anul 2020, s-a trecut la reorganizarea unităților centrale, care a implicat inclusiv desființarea a cinci unități, cu preluarea resurselor și a competențelor acestora, prin absorbție ori comasare, de către alte structuri din SRI. Concomitent, procesul de transformare a condus la modificarea unor procese interne, cu impact în optimizarea modului de utilizare integrată a resurselor Serviciului (2020-2025).
Pe parcursul fiecărei etape, Comisia a solicitat Serviciului informări și a realizat activități de control parlamentar, conform prevederilor legale.
Din perspectivă pragmatică, s-a trecut de la modelul anterior, configurat pe structura a 41 de direcții cu competențe în plan județean, la cel actual, cu 11 direcții regionale, cu rol mai larg, exercitat integrat la nivel regional, în limita competențelor SRI.
Astfel, s-a renunțat la organizarea județeană, care presupunea existența unor unități militare distincte, cu organigrame ample, în toate județele țării. Comisia a constatat faptul că, prin înlocuirea acestei formule vechi de mai mult de trei decenii, SRI își propune să capete o dimensiune mai integrată, în vederea îmbunătățirii performanței pe două direcții concomitent – cunoașterea realităților și eficientizarea alocării de resurse.
În plan central, unitățile au fost reorganizate în scopul asigurării unei arhitecturi cu fluxuri simplificate, concomitent cu reducerea birocrației, digitalizarea unor procese, integrarea de tehnologie și îmbunătățirea alocării resurselor pentru activitatea operativă.
În ansamblu, dincolo de modificările structurale și de filosofie a culegerii de informații, a fost vizată reducerea anumitor categorii de cheltuieli, precum cele administrative și logistice (de menționat faptul că, din cei 59 de ordonatori de credite existenți, în SRI, anterior finalizării procesului de transformare, în prezent, au rămas doar 20). De asemenea, simplificarea structurală a condus la reducerea funcțiilor manageriale, iar în zona operațională accentul a fost mutat pe culegerea de informații, analiză și valorificare, în format integrat.
Transformarea instituțională a avut efecte și în domeniul resursei umane angrenate în activitățile specifice SRI. Pe durata proceselor de reorganizare, Comisia a verificat în principal modul în care instituția reușește să își mențină specialiștii pe domenii de nișă, precum și modul prin care fluxul de comandă este restructurat, astfel încât aceste competențe să fie cât mai bine puse în valoare în cadrul misiunilor.
Procesul de transformare a presupus, de asemenea, alocarea de resurse și către componente de activitate adiacente celei de bază a SRI. Un exemplu este componenta medicală a instituției, care a integrat un serviciu public cu beneficii sporite, inclusiv pentru cetățenii români care nu sunt cadre ale SRI.
Demersul de transformare instituțională încheiat oficial cu prilejul reuniunii de evaluare nu trebuie să rămână însă finit în timp. Pentru un serviciu de informații, adaptarea nu are cu adevărat nici termen de debut, nici punct final. De fapt, așa cum s-a constatat, provocările cu care se confruntă un serviciu de informații se modifică permanent și semnificativ. Realitățile geopolitice actuale, proximitatea geografică marcată de conflict solicită o menținere sine die a stării de vigilență instituțională.
Coordonatele de astăzi ale lumii și ale societății românești sunt fundamental diferite față de datele de la începutul procesului de transformare. În prezent, coexistăm cu o sumă de concepte care nu ne influențau acum un deceniu – AI, război cognitiv, dezinformare la scară largă, război hibrid și multe altele.
Întregul parcurs de transformare a asigurat Serviciului instrumentele și mecanismele necesare pentru abordarea flexibilă și integrată a acestor noi tipuri de provocări, în acord cu prioritățile setate prin documente programatice naționale.
În continuarea procesului de transformare, SRI trebuie să analizeze cu realism și rapiditate ce are de făcut, în viitor, pentru a rămâne eficient și relevant.
Comisia apreciazǎ cǎ procesul de transformare SRI, analizat în cursul recentei ședințe, a fost realizat în logica modernizării continue a instituției, orientată spre eficiență, flexibilitate și capacitatea de reacție.
Finalizarea acestui proces de transformare instituționalǎ ne găsește într-un moment de reașezare strategică, atât la nivel european, cât și global, în ceea ce privește problematica securității.
După câteva decenii în care România s-a bucurat de stabilitate, realitățile actuale ne arată că mecanismele de prevenire și protecție trebuie permanent adaptate.
Ca atare, Comisia considerǎ cǎ vorbim despre un final de etapă importantǎ, de care conducerea instituției s-a achitat cu profesionalism, și concomitent despre începutul unei etape noi în evoluția SRI.
Astfel, Comisia subliniază necesitatea asigurării continuității eforturilor de modernizare, inclusiv prin adaptarea la noile tipuri de conflict, prin racordarea la noile tehnologii și prin actualizarea cadrului legislativ care să susțină politicile de securitate națională.
Comunicatul este semnat de centre de sprijin emoțional în marile comunități din Europa Președintele Comisiei de control SRI, deputatul Eugen Bejinariu.
