Între plus și minus, un interviu despre comunitățile românești la sfârșitul anului 2014, despre așteptările lor și reglementările normative pe care le așteaptă din partea Românei
Un stop-cadru făcut la cumpăna dintre ani de senatorul Viorel Badea, vicepreședintele Comisiei românilor de pretutindeni
TR: Cum arată comunitățile românești acum, la sfârșitul anului?
Senatorul Viorel Badea: Din păcate, din ceea ce am constatat, este destul de multă confuzie în comunitățile românești, indiferent că vorbim despre comunitățile de români care trăiesc în Occident sau vorbim despre comunitățile de români care trăiesc în jurul României. Cred că se poate spune că în ultimii doi ani statul român, prin instituțiile sale, nu a reușit să creeze o stare de confort și de siguranță pentru românii care trăiesc în afară. Încă nu există un sentiment de predictibilitate în relațiile dintre statul român și românii care trăiesc în afară. Cel mai recent caz care, probabil, probează ce spun este modul în care s-au desfășurat alegerile prezidențiale, când instituțiile s-au găsit profund nepregătite și descoperite în fața scrutinului din noiembrie. Acest sentiment de insecuritate care patronează instituțiile statului român cu atribuții în relațiile cu românii de pretutindeni este comun în ultimii ani. Dacă situația aceasta va continua și se va propaga și în anul care urmează, vom asista la o ruptură ireconciliabilă între românii care trăiesc în afara granițelor și instituțiile din țară.
Cum credeți că poate fi atenuat, dacă nu chiar înlăturat acest sentiment de ruptură dintre românii din țară și cei din afară, pe de o parte, dar și dintre românii din afară și instituțiile statului?
Este foarte simplu. În primul rând trebuie să avem instituții care să acționeze profesionist în relațiile cu românii de pretutindeni. Să avem instituții cu atribuții foarte clar determinate, în care să aducem resurse umane care să-și înțeleagă foarte bine care le este locul și rolul în aceste instituții.
Ce avem acum? Avem o instituție bicefală* destul de stranie. Avem un ministru delegat și un secretar de Stat. Atribuțiile Departamentului sunt destul de neclare, funcționează destul de greoi, este superbirocratizat în evoluția sa în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Din punctul meu de vedere este o soluție extrem de proastă ca acest Departament să funcționeze în cadrul Ministerului de Externe, o modalitate care îl împiedică, practic, să aibă o relație eficientă cu românii de pretutindeni. De asemenea, avem un Institut Cultural Român cu atribuții în relația cu românii de pretutindeni, ceea ce mi se pare o chestiune nefirească. ICR ar trebui să funcționeze pe structura Institutului Cultural Francez, adică să promoveze cultura românească în mediile străine, în statele în care funcționează, iar atribuțiile referitoare la românii de pretutindeni pe care le are să se transfere integral la acest Departament. (Continuarea pe www.timpromanesc.ro)
Nu vom avea niciodata astfel de institutii, atata timp cat numirile in functii dar si angajarile pe posturile de executie se fac politic cu cel mai nerusinat TRAFIC DE INFLUENTA exercitat de insasi persoanele care ar fi recomandat sa-l combata. Dupa 32 de ani de activitate ”LA STAT!” lucrez acum intr-o companie privata. De-abia acum am vazut si sunt fericita ca mi s-a intamplat acest lucru, ce inseamna performanta, respect pentru munca, respect pentru colegi si mai ales ce inseamna promovarea valorilor si recompensarea rezultatelor, fiecare minut stat justificat peste program fiind contorizat si PLATIT, fiecare target atins fiind convertit in bonus financiar. Managementul institutiilor publice este inca un fel de sefie comunista. Asadar nu mai sperati lucruri pe care nu le vom avea nici la a doua generatie de acum incolo pentru ca deja le-am stricat cu ”obiceiurile” noastre demodate si pe ele.Ma mandresc cu faptul ca timp de trei ani am condus o institutie publica intr-o maniera privata si a fost extraordinar. Dar din pacate , nici o minune nu tine mai mult de trei ani. Trebuia sa am culoare politica. Si ma mai mandresc cu faptul ca nu m-am ”colorat” !