Acasă Info Local In ultimii opt ani, Statutul funcționarului public a fost modificat de 22...

In ultimii opt ani, Statutul funcționarului public a fost modificat de 22 de ori

DISTRIBUIȚI

 

Prim-ministrul Dacian Cioloş a venit în Parlament cu o propunere clară de reformă a administraţiei publice, fără de care România nu se poate moderniza şi nu poate avansa economic. Reforma își propune să prevină problemele de corupţie şi să le corecteze la rădăcina lor prin redefinirea cadrului în care administraţia publică să lucreze. Au fost identificați trei piloni principali pentru reforma administraţiei publice: Definirea funcţiei publice, a statutului funcţionarului public, a modului în care se face recrutarea şi progresia în carieră a responsabilităţilor pe care le are funcţionarul public, al doilea pilon e legat de administraţia publică centrală şi al treilea pilon legat de administraţia publică locală.reforma administratie

Premierul a lansat o dezbatere publică pe aceste subiecte, care să aibă loc în cursul lunilor aprilie și mai, în aşa fel încât în iunie Guvernul să vină cu un pachet de legi pe care să îl supună discuţiei în Parlament. Din 2008 până acum, Legea 188/1999 a statutului funcţionarului public a fost modificată de 22 de ori. Nu există un sistem coerent şi motivant de dezvoltare a carierei în funcţia publică pe mai multe nivele. Acum avem doar trei nivele de evoluţie, ceea ce creează rapid o anumită aplatizare a motivării de progres în carieră. Pe de altă parte, sistemul de recrutare este excesiv de birocratic şi neperformant. Organigramele nu reflectă responsabilităţile pe care instituţiile respective le au, fiind de multe ori instrumente de schimbare din funcţiile de conducere ale unor persoane. Vedem totodată calitatea slabă a politicilor publice, lipsa de coordonare şi de coerenţă în implementare, lipsa fundamentării adecvate pe bază de date şi de analize. În administraţia centrală, în lipsa unor responsabilizări clare, vedem un proces foarte greoi de asumare a deciziei, asta şi pentru că nu avem o separare clar definită a responsabilităţilor de demnitar sau de ales local, de funcţionar public sau de contractual şi, în lipsa acestor clarităţi, vedem pe paşapoartele de semnături de aprobare a unor decizii, semnături, dar, până la urmă, nimeni care să îşi asume o responsabilitate în luarea deciziei respective.

 

Localitățile mici, o povară

La nivel local avem costuri foarte ridicate pentru a întreţine administraţii ale unor localităţi mici, care au o capacitate financiară şi instituţională slabă, cu consecinţe grave asupra dezvoltării economice. Cioloș atenționează că peste 50% din comunele din România nu îşi pot acoperi cheltuielile de funcţionare cu propriile venituri pe care le pot degaja, ca să nu mai vorbim de proiecte de investiţii pentru dezvoltare. Totodată, observăm o lipsă a ordonării strategiilor şi programelor de investiţii în infrastructura locală. Avem mai multe surse de finanţare care, de cele mai multe ori, se suprapun în priorităţile pe care le finanţează sau chiar nu au priorităţi clar definite de finanţare. Aici, fondul de rezervă la guvernului este un instrument principal de reechilibrare, dar nu pe criterii obiective așa cum ar trebui.

Referitor la funcţia publică, Cioloș a precizat că Guvernul își propune o transparentizare a relaţiei administraţiei publice cu nivelul politic, o creştere a profesionalismului resurselor umane.

Guvernul își propune, de asemenea, crearea unui consiliu profesional sau de expertiză, care să funcţioneze pe lângă ANFP, care să reunească expertiză independentă şi obiectivă şi care să aibă rolul de a oferi expertiză şi puncte de vedere pe propunerile de modificare a legislaţiei, pe programele de recrutare, de analiză a nevoilor de funcţionari publici şi pe elaborarea programelor de formare pentru creşterea performanţei în administraţie.

Apoi, trebuie să existe o relaţie între nivelul de salarizare şi gradul de motivare al funcţionarilor în exercitarea funcţiei publice, o relaţie directă între venit şi performanţa individuală. Guvernul își propune și standarde de etică şi de integritate care să fie foarte clare pentru toţi funcţionarii.

 

Despre fuziunea administrativă voluntară

Premierul a vorbit și despre fuziunea administrativă voluntară, acolo unde există această dorinţă la nivelul unor unităţi administrativ-teritoriale, să creeze cadrul legal pentru ca aceasta să se poată face pe baza unor criterii simple, cum ar fi populaţia, suprafaţa, distanţa faţă de centrul noii unităţi administrativ-teritoriale. Această fuziune s-ar face, într-o primă fază, pe baze voluntare şi, a doua variantă, care poate fi complementară acesteia, ar fi consolidarea şi stimularea cooperării intercomunale, pornind de la exemplul grupurilor de acţiune locală, care ar putea să fie scheletul, baza acestor cooperări intercomunale, întărite, mai bine structurate şi care cooperări să fie susţinute şi din punct de vedere bugetar, mai ales pentru anumite proiecte de investiţii sau pentru proiecte de îmbunătăţire a funcţionării administrative.

”La 100 de ani de la crearea statului unitar român modern avem o responsabilitate în plus pentru a veni cu un stat modern care presupune o administraţie modernă, eficientă şi funcţională. E o datorie pe care ar trebui să ne-o asumăm cu toţii în pregătirea acestui centenar”, a precizat Cioloș.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

seventeen − 10 =