Cheltuielile militare cresc rapid, în contextul geopolitic actual (NATO, tensiuni regionale), dar sistemul de sănătate rămâne subfinanțat, cu spitale vechi, personal insuficient și servicii preventive slabe, iar măsuri precum neplata primei zile de concediu medical arată că se caută economii pe umerii cetățenilor, în timp ce alte domenii primesc fonduri masive (apărarea sau investițiile strategice), remarcă deputatul Mariana Vârgă.
Deși Strategia Națională de Sănătate 2023‑2030 vizează sustenabilitatea financiară și transformarea sistemului într‑unul eficient, accesibil, echitabil și centrat pe nevoile pacienților și, realitatea arată o tensiune între prioritățile bugetare: pe de o parte, guvernanții alocă resurse mari pentru apărare și echipamente militare, iar pe de altă parte, finanțarea sănătății și protecția socială rămân adesea sub nivelul necesar, ssituație care generează un sentiment de lipsă de protecție a vieții și sănătății, afectând încrederea oamenilor în autorități.
Deputatul amintește că articolul 34 din Constituția României garantează dreptul la sănătate și obligă statul să creeze mecanisme pentru asigurarea acestuia, inclusiv prin asigurări sociale de sănătate, servicii medicale și măsuri de prevenție.
”Susținerea și consolidarea apărării Europei este importantă, însă nu poate fi realizată în detrimentul cetățenilor cei mai vulnerabili. Creșterea capacităților militare trebuie să fie însoțită de o protecție socială reală și consistentă pentru pensionari cu pensii mici, copii cu dizabilități, veterani și persoane cu handicap. Europa nu poate fi puternică în exterior dacă nu este dreaptă și solidară în interior”, spune deputatul.
Aceasta face apel la Guvern României și partidele din coaliție să nu ignore contribuția cetățenilor la cheltuielile pentru sănătate și spune că este inacceptabil ca zilele de concediu medical să nu fie plătite integral, în condițiile în care fiecare român își respectă obligațiile fiscale și contribuie la sistemul de sănătate.
”Protecția socială nu poate fi redusă la un simplu calcul bugetar: sănătatea și siguranța cetățenilor trebuie să fie priorități reale, nu opțiuni negociabile, or, decizia Guvernului României de a nu mai plăti prima zi de concediu medical, afectează direct angajații, mai ales în situațiile în care boala sau accidentul nu pot fi prevăzute. Măsura transferă costul bolii de la stat și angajatori direct pe salariați, ceea ce este nedrept”, mai spune deputatul.
