Pentru ca dezastrul să fie total, au intrat rapid în joc și câțiva adversari interni ai liderului liberal, care i-au cerut demisia, asigurând circul de care PSD avea atât de multă nevoie pentru a scăpa de explicații. Astfel, pe tot parcursul zilei de luni, s-a vorbit despre frământările din PNL, de parcă ei au organizat referendumul și este vina lor că n-a avut succes.
Liderul PNL trebuia în mod normal să dispară câteva zile din spațiul public, să îngroape subiectul cât mai adânc, să-și taie din vocabular cuvintele referendum, familie tradițională, exact așa cum procedează Liviu Dragnea și ceilalți lideri PSD, dispăruți fără urmă de pe radarul presei.
Acest episod – un act gratuit de inadecvare politică – ilustrează perfect deriva liberalilor, lipsa lor de viziune și de direcție. Cu Crin Antonescu și Vasile Blaga posibili cap de listă la europarlamentare, cu un discurs neunitar și ambiguu pe tema justiției, cu o armată de primari la fel de interesați ca pesediștii să scape de anchete, cu un lidership prăfuit, cu acțiuni de opoziție parlamentară mai degrabă formale, liberalii nu reușesc să convingă că sunt o alternativă la PSD. Mai degrabă țin să amintească cu fiecare gest neinspirat un detaliu semnificativ: au fost și par să fi rămas cealaltă jumătate din USL.
Amintesc mereu de acel PNL dispus la mari compromisuri cu PSD, care în 2009, de pildă, l-a propus pe Klaus Iohannis la funcția de premier din partea celor două partide, aflate pe picior de război cu președintele de atunci. Traian Băsescu l-a numit ”premierul de la Grivco”. Împrumutând azi o nouă temă importantă de la pesediști – referendumul pentru familie a devenit între timp nou motiv de gâlceavă internă – liberalii vor parcă să demonstreze că sunt un fel de PSD mai prost organizat.
