- Dezinformarea pune în pericol sănătatea cetățenilor și democrația
- Știri false provin de la actori apropiați dreptei „alternative” din SUA, ai Chinei și ai Rusiei
- Un website european demontează cele mai răspândite mituri legate de pandemie
Răspândirea coronavirusului a dus la propagarea știrilor false și a dezinformării, ceea ce împiedică eforturile de limitare a pandemiei.
În ultima vreme, spațiul sănătății a fost invadat de informații false – publicate voit sau din neștiință – inclusiv în ceea ce privește COVID-19. Este important să vă bazați pe surse oficiale atunci când căutați ultimele date despre epidemia de COVID-19.
Astăzi, 2 aprilie, cu ocazia Zilei internaționale de verificare a informațiilor (Fact-checking Day), Parlamentul contribuie la creșterea gradului de conștientizare cu privire la pericolele dezinformării, nu numai pentru sănătatea cetățenilor, ci și pentru democrație.
În timp ce mulți duc o luptă asiduă pentru a salva vieți, organizațiile din domeniul sănătății și cei care verifică veridicitatea informațiilor au dezvăluit o altă latură întunecată a pandemiei: organizații și persoane care exploatează criza în scopuri de manipulare politică sau comercială.
Instituțiile UE au avertizat în mod repetat în ceea ce privește riscurile legate de tentativele de dezinformare și de escrocheriile online. Pentru a sprijini informațiile veridice și fiabile, a fost creată o pagină comună la nivelul UE cu privire la răspunsul european la acest virus. De asemenea, această pagină pune la dispoziția publicului informații cu privire la cele mai frecvente mituri legate de epidemia COVID-19.
Potrivit unui raport al grupului de lucru anti-dezinformare EUvsDisinfo, unele declarații false provin de la actori din apropierea dreptei „alternative” din SUA, ai Chinei și ai Rusiei. În aceste cazuri, scopul este politic, de a submina Uniunea Europeană sau de a provoca schimbări politice.
Vicepreședintele Parlamentului Othmar Karas (PPE, AT) a insistat că „afirmațiile false sunt ușor de verificat. Dovada solidarității UE este ușor de găsit. UE are competențe oficiale foarte limitate în materie de sănătate, dar statele membre și UE în ansamblul său caută modalități de a sprijini victimele crizei. În acest moment, de exemplu, asistenți medicali și medici germani se ocupă de pacienți aduși din Italia sau Franța. Cehia a trimis 10.000 de costume de protecție Italiei și Spaniei. Austria și Franța au trimis Italiei milioane de măști.”
„Săptămâna trecută, membrii Parlamentului European au adoptat aproape în unanimitate măsuri urgente pentru canalizarea fondurilor UE către finanțarea sistemelor de sănătate, a asistenței medicale sau a acțiunilor de prevenție a răspândirii bolii. În cadrul celorlalte instituții ale UE, se lucrează neobosit pentru a găsi modalități eficiente și rapide de sprijinire a victimelor crizei, fie că este vorba de pacienți, de personal medical sau de persoane care își pierd locul de muncă sau veniturile din cauza crizei.”
Vicepreședintele Katarina Barley (S&D, DE) a subliniat că „în astfel de perioade, viața noastră depinde de respectarea regulilor introduse de autoritățile sanitare, iar răspândirea minciunilor sau punerea adevărului sub semnul întrebării devin și mai periculoase. Este important ca instituțiile să continue cooperarea strânsă cu platformele online, încurajându-le să promoveze surse oficiale, să penalizeze conținutul care se dovedește fals sau înșelător și să șteargă conținutul ilegal și pe cel care ar putea dăuna integrității fizice a oamenilor.
Parlamentul lansează o campanie pentru a promova răspunsul UE în fața crizei și pentru a le arăta cetățenilor noștri că acest continent este ocupat de europeni care luptă umăr la umăr împotriva COVID-19.”
De asemenea, Katarina Barley a solicitat tuturor să acorde o atenție deosebită dezinformării online: „Astăzi, cu ocazia Zilei internaționale de verificare a informațiilor, reamintim cetățenilor importanța verificării informațiilor și oferim recomandări în toate limbile în acest sens. La fel cum respectăm distanțarea socială și spălarea mâinilor, avem datoria de a opri răspândirea știrilor false și a manipulării”.
Vicepreședintele Karas, a adăugat: „Într-o astfel de criză, verificarea informațiilor nu înseamnă a ne lăuda atunci când ii corectam pe cei care greșesc, ci este datoria noastră civică să protejăm cetățenii europeni și societatea democratică pe care am creat-o.”