Vize și alegeri în Ilfov

EFOR a analizat datele privind stabilirea adreselor de reședință înaintea alegerilor locale din 9 iunie 2024. Analiza se concentrează pe localitățile rurale, întrucât în acestea un număr semnificativ de votanți care își stabilesc reședințe pe ultima sută de metri pot avea un impact mai mare comparativ cu mediul urban. Reședințe care reprezintă 20-30%, de exemplu, din numărul de alegători de pe liste pot influența rezultatul alegerilor. În mediul urban nu se observă o astfel de afluență.

Informațiile au fost solicitate de la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (D.G.E.P.) în data de 17 aprilie și au fost primite pe e-mail în data de 6 august, deși răspunsul fusese formulat de MAI în data de 10 iulie 2024.

Concluzii:

• Între 1 ianuarie – 10 aprilie 2024 au fost înregistrate 180.886 de reședințe (în 3.152 de UAT-uri), comparativ cu 84.399 în aceeași perioadă din 2023 (3.005 de UAT-uri). Este dificil să facem o comparație exactă cu perioadele analizate în rapoartele anterioare (2016 și 2020), întrucât informațiile existente nu reflectă aceeași perioadă ca lungime și nici aceleași condiții legate de organizarea alegerilor. Cu toate acestea, putem vedea o creștere a numărului de reședințe stabilite în 2024 comparativ cu alegerile anterioare. Față de perioada analizată din 2020 – an electoral – se constată o creștere de mai mult de trei ori a numărului de reședințe stabilite.Reținem că anul 2020 poate reprezenta o excepție, întrucât cetățenii au fost limitați de pandemie în a se muta. Totuși, o creștere se vede și față de lunile dinaintea alegerilor din 2016.
• 59% din reședințe s-au stabilit în mediul rural, iar 41% în mediul urban – din care 25% în municipii și câte 8% în orașe și sectoare.
• Analizând datele brute, 50% din reședințele în mediul rural au fost stabilite în doar 10 județe.
• Raportat la numărul de alegători din fiecare județ, cele mai multe vize de reședință (procentual) în mediul rural s-au stabilit în Mehedinți, Caraș Severin, Hunedoara și Giurgiu. Există diferențe semnificative între numărul de reședințe stabilite în aceste județe și altele precum Iași, Neamț, Covasna și Argeș.
• În mediul rural, media numărului de reședințe stabilite raportat la numărul de alegători d
• intr-o localitate e de aproximativ 2%. În 124 localități, procentul de reședințe din numărul total de alegători raportat de AEP depășește 10% – din acestea, în 21 localități depășește 25%. În total, în 4% din localități procentul este mai mare de 10%, iar în aproape 96% este de sub 10%.
• În mediul rural, în 2.226 de localități există o creștere a numărului de reședințe față de aceeași perioadă din 2023, în 116 localități situația este similară, iar în 311 se observă o scădere. În restul localităților (172) nu există date pentru 2023.
• Observăm că unele dintre localitățile analizate sunt localizate lângă orașe sau municipii sau au un potențial turistic, ceea ce poate explica de ce au loc aceste mutări înainte de alegeri – sunt alegători care poate doresc că voteze în localitatea respectivă și nu au viza de reședință. Cu toate acestea, este greu de înțeles de ce aceste schimbări au loc cu predilecție în anumite județe și localități și de ce se înregistrează diferențe atât de mari între județe și regiuni. Aceste date pot sugera că în unele zone partidele politice sunt mai active în a atrage cetățeni pentru a vota cu candidații lor.
• Circumscripțiile cu cel mai mare procent de reședințe raportat la numărul de alegători se regăsesc preponderent în județele Mehedinți și Caraș Severin. Cu toate acestea, localitatea cu cel mai ridicat procent este Bâra (Timiș), care are 256 de alegători înregistrați și a avut 233 de reședințe stabilite la începutul anului (91%). Urmează Bulzeștii de Sus (HD – 62%), Brebu Nou (CS – 57%), Bătrâna (HD – 55%), Godeanu (MH – 53%) și Brebu (50%).

Datele ne mai arată că în unele localități creșterea este semnificativă, ceea ce poate indica un impuls pentru înregistrarea unor alegători cu scopul de a obține beneficii electorale, ceea ce întărește concluziile anterioare.

Există localități unde diferențele față de perioada similară din 2023 sunt semnificative, cu creșteri de mii%. Nu este clar în toate cazurile cu număr mare de rezidenți înregistrați dacă aceștia pot afecta rezultatul alegerilor – mai ales că nu putem cunoaște opțiunile lor electorale. Putem concluziona totuși pe baza datelor analizate că în unele dintre aceste localități un flux de noi alegători are un potențial foarte ridicat de a influența balanța electorală.

Adăugăm, ca observație a redacției noastre că nu există o statistică oficială despre numărul celor care sunt luați în spațiu sau unde anume sa află noua reședință (dacă există cu adevărat o locuință, dacă este un centru comunitar sau centru monahal).

Despre Ilfov

În cele 32 de localități rurale din județul Ilfov, în perioada 1 ianuarie – 10 aprilie 2024, au fost eliberate 4.877 de vize de reședință, așa cum reiese din tabelul de mai jos.

Cele mai multe vize au fost eliberate în comunele Dragomirești Vale (842), Berceni (712) și Chiajna (536), însă nu putem concluziona că au avut impact în alegerea primarilor, dar ar fi putut influența structura noilor consilii locale.

De exemplu, la Dragomirești Vale, primarul nu a avut contracandidat, însă observăm că în consiliul local există doar aleși din partea a două formațiuni (Alianța Electorală PSD-PNL – 81,62% cu 12 consilieri și AUR – 18,37%, cu 3 consilieri). De menționat că influența pe care noile vize au avut-o asupra registrului electoral a fost de 16,82%.

În comuna Berceni, chiar dacă influența vizelor în registrul electoral pare mare, aceasta nu modifică ierarhia rezultatelor, nici pentru primar, nici pentru consiliul local.

Aceeași situație o întâlnim și la cea mai mare comună din județ, Chiajna, unde numărul de vize este aparent mare, dar influența în procente este foarte mică.