Fie că este vorba despre politicile sectoriale de mediu, transport, agricultură, educaţie, sănătate sau alte domenii, deciziile de politici publice produc efecte la nivelul teritoriului şi implicit asupra vieţilor oamenilor. Pentru ca aceste efecte să conveargă, iar obiectivele strategiilor locale/teritoriale să fie îndeplinite este necesar ca deciziile administrației publice să integreze particularitățile locale în politicile teritoriale. O imagine corectă a teritoriului, cu tot ceea ce presupune ea – de la așezări, mobilitate, infrastructură, căi de comunicații, obiective culturale etc. – are o contribuție importantă la fundamentarea deciziilor de politică publică.
Potrivit legislației privind amenajarea teritoriului şi urbanismului (Legea 350/2001, cu modificările și completările ulterioare), principalele activităţi de amenajare a teritoriului înseamnă transpunerea în profil teritorial a strategiilor, politicilor şi programelor de dezvoltare durabilă naționale, fundamentate pe Strategia de Dezvoltare Teritorială a României – SDTR (cadrul strategic de dezvoltare a teritoriului României pentru orizontul de timp 2035), sprijină și direcționează dezvoltare teritorială la nivel național prin valorificarea oportunităților și a nivelului de dezvoltare al fiecărui teritoriu.
Între altele, SDTR propune dezvoltarea policentrică a teritoriului național, dezvoltarea zonelor economice cu vocație internațională, creșterea conectivității orașelor mici și mijlocii cu orașele mari, dezvoltarea infrastructurii de bază prin asigurarea accesului tuturor localităților la servicii de interes general.
Art. 42 din Legea 350/2001: PATJ are caracter director și reprezintă expresia spațială a programului de dezvoltare socioeconomică a județului. Planul de amenajare a teritoriului județean se corelează cu Planul de amenajare a teritoriului național, cu Planul de amenajare a teritoriului zonal, cu programele guvernamentale sectoriale, precum și cu alte programe de dezvoltare. –
Potrivit legii, responsabilitatea stabilirii orientărilor generale privind amenajarea teritoriului şi organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor revine Consiliului Judeţean, care are obligația să inițieze (la 5 sau maxim 10 ani, în funcție de evoluțiile locale) şi să aprobe planurile de amenajare a teritoriului judeţean şi zonal.
Pentru realizarea PATJ sunt folosite informaţii de sinteză la nivelul judeţului din toate domeniile de activitate economico-socială, obținute de la alte instituții/consilii locale, care au obligația să furnizeze cu titlu gratuit informaţii din domeniile lor de activitate.
Strategia de Dezvoltare a Județului Ilfov 2030 a fost adoptată în august 2020, iar în luna martie a.c. vicepreședintele CJ Ștefan Rădulescu a anunțat intenția CJ Ilfov de a o actualiza, pentru ”adaptarea obiectivelor la noile realități – dinamica accelerată a dezvoltării județului și nevoile comunităților locale, care se schimbă în ritm alert”, dar și pentru că în momentul aprobării documentului strategic județean programele de finanțare europeană pentru actualul cadru financiar erau în stadiu incipient de elaborare.
Realizarea proiectelor esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă a județului și pentru asigurarea coeziunii teritoriale și sociale are nevoie de o viziune multianuală, care să ia în calcul situația actuală precum și potențialul de creștere, situație care se reflectă în Planul de Amenajare a Teritorului Județului (PATJ) Ilfov.
O primă întâlnire a grupului de lucru pluridisciplinar, care a început procedura de elaborare a PATJ, a avut loc în noiembrie 2021, iar la începutul acestei luni, sub umbrela Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului din Camera Deputaților a fost organizat, la Palatul Parlamentului, un eveniment în care au fost prezentate progresele înregistrate în realizarea planului, prezentându-se avantajele și obstacolele în realizarea PATJ în format digital.
Prezent la eveniment, președintele CJ Ilfov Hubert Thuma a explicat că PATJ pe care autoritățile ilfovene își propun să-l realizeze va fi în format digital, interactiv, care să se poată adapta la provocările dezvoltării și să permită includerea, prin metode participative (cu implicarea cetățenilor și a actorilor economici în procesul decizional) a noilor proiecte.
Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov: ”Ca instrument de lucru al autorităților publice, PATJ va avea impact pozitiv asupra creșterii calității vieții ilfovenilor, implementarea investițiilor va putea fi monitorizată în timp real, actualizarea datelor va fi extrem de dinamică, ceea ce va oferi predictibilitate mediului economic”.
Acesta a trecut în revistă principalele proiecte care au influență majoră asupra județului: investiția de peste 419 milioane euro din fonduri europene pentru extinderea rețelei de apă și canalizare în 20 de localități, Măgurele Science Park, care trebuie să transforme orașul Măgurele într-un importat pol european și internațional al cercetării, în care cercetarea, societatea civilă, administrația publică, învățământul și mediul de afaceri vor trebui să se intersecteze într-un ecosistem de știință, inovare și antreprenoriat, Nodul Intermodal Moara Vlăsiei, care va interconecta infrastructura rutieră, feroviară și aeriană pentru transportul de marfă și pasageri din regiune, proiectele de infrastructură majoră (cunoscute drept radiale) care vor lega Ilfovul de București, reabilitarea și modernizarea stațiilor de cale ferate și a punctelor de oprire CF (prin implementarea conceptului de tren urban care să încurajeze folosirea trenulului urban ca mijloc de transport prioritar).
Printre avantajele pe termen mediu și lung ale digitalizării PATJ, Thuma a enunțat accesarea mai rapidă a documentelor actualizate în timp real, reducerea timpului de răspuns din partea autorităților publice locale la nevoile cetățenilor și reducerea birocrației, fundamentarea deciziilor pe informații complexe și actualizate.
Fără să se refere explicit la documentul strategic ilfovean, în curs de realizare, Kover Orsolya Maria, consilier în cadrul Ministerului Dezvoltării, a spus că MDLPA susține viziunile care urmăresc digitalizarea și a anunțat că instituția pe care o reprezintă urmărește asigurarea unei baze legislative care să faciliteze simplificarea și eficientizarea proceselor de autorizare, și avizare în domeniul construcțiilor și urbanismului.
Anca Ileana Ginavar, director general Dezvoltarea Teritoriului – MDLPA a apreciat preocuparea pentru realizarea PATJ la nivelul județului Ilfov și faptul că autoritățile locale și-au asumat să realizeze intern acest tip de documentație care ”de multe ori se face doar pe contracte de consultanță externalizate și nu ajunge să fie suficient de asumat de autoritățile locale”
.Planificarea spațială este despre oameni și locuri, nu este despre frumusețe, nu este despre planșe, nu este despre regulamente care împiedică dezvoltarea, ci despre planificarea împreună a modului în care trăim și modul în care ne armonizăm deciziile așa încât să avem un mediu de viață mai bun. – Anca Ileana Ginavar, director general Dezvoltarea Teritoriului – MDLPA
Aceasta a evidențiat nevoia de armonizare între politicile globale și europene comune (Agenda 2030 privind obiectivele de dezvoltare durabilă, Acordul de la Paris privind schimbările climatice, Greean Deal-ul european, Cadrul de la Sendai privind reducerea riscului la dezastre, valul renovării european și noul Bauhaus european) și deciziile care se iau la nivel local legate de îmbuntățirea condițiilor de viață și oprirea schimbărilor climatice ori armonizarea în plan spațial a unor politici de mediu, sociale, de sănătate, de transport, care trebuie corelate de la nivel macro până la nivelul comunităților locale (PNRR, Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor).
Digitalizarea administrației publice
Ilfovul este unul din puținele județe care nu au PATJ până în acest moment. Arhitectul Șef al județului, Olivia Oprescu, a spus că având în vedere proximitatea cu Bucureștiul este nevoie de găsirea unei variante optime de dezvoltare și că o parte din PATJ va fi făcută din surse proprii, pe baza analizei elementelor care deja există, dar anumite componente trebuie realizate de alți specialiști și vor fi externalizate.
Proiectul PATJ Ilfov presupune încărcarea în baza de date GIS a unor seturi de date (de la limitele UAT-urilor, documentațiile de urbanism PUG/PUZ, monumente, site-uri arheologice, Natura 2000, zone inundabile, circulații majore, imobile, numere poștale, imobile noi cadastrate, deținătorii rețelelor edilitare, extinderi ale acestora, proiectele noi de transport etc.) preluate de la UAT-uri, din propria arhivă, dar de la alte instituții centrale și teritoriale (spre exemplu ANCPI, Ministerul Transporturilor etc.), astfel încât la final să existe o imagine complexă, corectă și coordonată pentru toți participanții. Aceste seturi de date pot fi supuse permanent oricărui tip de prelucrare în funcție de proiectul care trebuie soluționat.
Pornind de la PATJ, în baza de date GIS sunt și vor fi seturi de date transpuse, care vor fi puse la dispoziția UAT-urilor, astfel încât schimbul de date să fie bidirecțional, permanent și instant. Încărcarea datelor va fi trebui să respecte un anumit regulament și câteva principii pe baza cărora informațiile să îndeplinească anumite criterii pentru a fi recunoscute de sistem și compatibile. Cu alte cuvinte, specialiștii care vor opera cu baza de date GIS vor trebui să folosească același limbaj și să respecte același standard. Utilitatea lucrului cu o asemenea bază de date se va vedea, a mai spus arhitectul șef, mai ales în situația lansării unui proiect, când, după încărcarea în platforma de date, se poate afla în timp real dacă interferează sau nu cu alte obiective de utilitate publică propuse și vor fi preîntâmpinate eventualele suprapuneri și disfuncționalități.
Următoarea etapă după realizarea bazei de date este trecerea la digitalizarea administrației publice, astfel încât certificatele de urbanism să poată fi emise automat. Regulamentul de urbanism va fi, de asemenea, încărcat în platformă, iar câmpurile vor fi completate automat, ceea ce înseamnă o reducere a birocrației, a timpului de lucru, care, în final, înseamnă sprijinirea cetățenilor prin standardizare, coordonare și reguli.
Prin interogarea bazei de date GIS vor putea fi cunoscute în timp real proiectele realizate și cele care urmează să fie realizate, astfel încât să nu interfereze. De asemenea, vor putea fi identificate în timp real nevoile sociale, lucru care va permite realizarea și prioritizarea infrastructurii în funcție de dezvoltarea socială, iar dacă două sau mai multe UAT-uri învecinate au obiective de dezvoltare comune, pot fi lansate proiecte interconectate, care să răspundă nevoilor într-un flux integrat.
Fiecăruia după nevoi
Thomas Galambos, specialist GIS și cadastru, a prezentat cum va funcționa platforma și elementele create până în prezent, pe baza datelor deschise avute la dispoziție. ”Pentru început am creat o bază de date generică – limite administrative ale localităților, partea de transporturi, drumuri, după care a venit faza în care am adunat la un loc toate planurile de urbanism (cele semnate și aprobate) din județul Ilfov și am încercat să le consolidăm într-o structură de tip GIS în care am făcut o georeferențiere a planșelor de reglementări (am suprapus partea de hârtie peste partea geografică), după care am creat un strat de tip vector în care toate UTR-urile și informațiile dintr-un plan de urbanism au fost trecute pe sistemul vectorial”.
CE ESTE GIS, LA CE FOLOSEȘTE ȘI CUM FUNCȚIONEAZĂ
GIS-ul (Sistem Informațional Geografic) este cadrul care permite culegerea, gestionarea și analiza datelor, integrând mai multe tipuri de date. Analizează locații spațiale și organizează straturi de informații în vizualizări utilizând hărți și scene 3D. Având această capabilitate unică, GIS-ul permite o înțelegere mai profundă a datelor, cum ar fi modele, relații și situații – ajuntând utilizatorii să ia decizii mai inteligente.
Sistemul este folosit de sute de mii de organizații din aproape toate domeniile pentru a crea hărți care comunică, identifică problemele, realizează analize, monitorizeză schimbările, gestionează și răspunde la evenimente, oferă posibilitatea conștientizării situațiilor în timp real, realizează prognoze, înțelege tendințele, distribuie informație și rezolvă probleme complexe care apar în lume. Acest lucru schimbă modul în care funcționează lumea, pentru că ajută la obținerea unei perspective asupra datelor care poate fi pierdută când utilizați foi de calcul.
Tehnologia GIS aplică știința geografiei utilizând unelte pentru înțelegere și colaborare și ajută oamenii să atingă un scop comun: să obțină inteligență pentru acțiune din toate tipurile de date.
Poate fi folosit în diferite domenii, de la Educație, Sănătate, Asigurări, Producție, Petrol, Siguranță Publică, Imobiliare, Comerț, Sustenabilitate, Telecomunicații, Transport, Utilități, Resurse Naturale, Guvernare, Apă.
Ideea creării regulamentului și a standardului unic a apărut după ce s-a constatat că pentru realizarea PUZ-urilor s-au folosit denumiri proprii, coduri de culori diferite, documentații care AUTOCAD sau chiar GIS care nu conțin elemente standard, ceea ce îngreunează folosirea lor, mai ales într-o bază de date GIS.
Infrastructura platformei pentru PATJ Ilfov se bazează pe ideea ca fiecare actor din sistem să încarce și să actualizeze propriile date, iar comunicarea să se facă pe sisteme web standardizate (stabilite de Consorțiul Geospațial Internațional), cu diferite paliere/straturi și niveluri de acces. Astfel, la nivelul Consiliului Județean va putea fi vă
zută lista tuturor PUG-urilor, dar la nivelul unei primării se va vedea PUG-ul care ține de primăria respectivă sau, la nevoie, cele adiacente, adică fiecare utilizator va putea vedea strict ceea ce are nevoie. Datele nu vor fi dublate sau copiate dintr-un sistem în altul, pentru că nu vor putea fi sincronizate.
Evenimentul a fost moderat de chestorul Camerei Deputaților, George Tuță.
