Tema sub care se desfăşoară, în 2022, Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor, este „Protecție socială universală pentru a pune capăt exploatării prin muncă a copiilor”. Este un apel pentru investiții sporite în sisteme și scheme de protecție socială menite să protejeze copiii de exploatarea prin muncă.
Deși s-au înregistrat progrese semnificative în reducerea exploatării prin muncă a copiilor în ultimele două decenii, progresul a încetinit de-a lungul timpului și chiar a stagnat în perioada 2016-2020. Astăzi, 160 de milioane de copii sunt exploataţi prin muncă, unii chiar în vârstă de 5 ani.
Sistemele guvernamentale de protecție socială sunt esențiale pentru combaterea sărăciei și vulnerabilității, precum și pentru eradicarea și prevenirea muncii copiilor. Protecția socială este atât un drept al omului, cât și un instrument puternic de politică pentru a împiedica familiile să recurgă la exploatarea copiilor în perioade de criză.
Cu toate acestea, în 2020 și înainte de apariția pandemiei de COVID-19, doar 46,9% din populația globală era acoperită efectiv de cel puțin un beneficiu de protecție socială, în timp ce restul de 53,1% – până la 4,1 miliarde de oameni – erau neprotejaţi. Aproape trei sferturi dintre copii, 1,5 miliarde, nu beneficiau de protecție socială.
La începutul anului 2020, 1 din 10 copii cu vârsta de 5 ani și peste erau exploataţi prin muncă în întreaga lume – echivalentul a aproximativ 160 de milioane de copii sau 63 de milioane de fete și 97 de milioane de băieți.
La nivel global, s-au înregistrat progrese semnificative în reducerea exploatării prin muncă a copiilor în ultimele două decenii, potrivit rapoartelor OIM și UNICEF 2021. Numărul copiilor exploataţi a scăzut cu 85,5 milioane între 2000 și 2020, de la 16% la 9,6%.
La nivel global, cheltuielile naționale pentru protecția socială a copiilor se ridică la doar 1,1% din PIB. În Africa, regiunea cu cea mai mare pondere a copiilor în rândul populației, cea mai mare prevalență a muncii copiilor și cea mai mare nevoie de protecție socială, un echivalent a 0,4% din PIB este cheltuit pentru protecția socială a copiilor.
Se estimează că, fără strategii de atenuare, numărul copiilor exploataţi prin muncă ar putea crește cu 8,9 milioane până la sfârșitul anului 2022, din cauza sărăciei și a vulnerabilității crescute.
Africa ocupă primul loc în rândul regiunilor atât în ceea ce privește procentul de copii exploataţi prin muncă – 72 de milioane. Asia și Pacificul sunt pe locul doi – 7%.
Regiunile Africa și Asia și Pacific au împreună aproape nouă din zece copii exploataţi prin muncă din întreaga lume. Americi (11 milioane), Europa și Asia Centrală (6 milioane) și statele arabe (1 milion). În ceea ce privește incidența, 5% dintre copii sunt supuși muncii în America, 4% în Europa și Asia Centrală și 3% în statele arabe.
Încă de la fondarea sa, în anul 1919, Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) şi-a stabilit ca principal obiectiv abolirea exploatării prin muncă a copiilor. OIM a adoptat şi supraveghează standardele de muncă ce includ conceptul de vârstă minimă de angajare sau de muncă.
În acest sens, Convenţia nr. 138 prevede ca vârsta minimă de angajare să nu fie mai mică decât vârsta la care se încheie învăţământul obligatoriu.
Adoptarea Convenţiei nr. 182 din 1999 a consolidat acordul general cu privire la eliminarea exploatării prin muncă a copiilor.
