Antuanela ROȘIORU
Criză politică pe care o traversăm se suprapune, întâmplător sau nu, cu apariția în spațiul public a celei de-a treia cercetări sociologice INSCOP referitoare la ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”. Rezultatele prezentate sunt îngrijorătoare, mai ales din perspectiva evoluțiilor pe care par să le prevesteacă. Deși membri ai Uniunii Europene de aproape un deceniu și jumătate, beneficiari de fonduri europene (chiar dacă la nivelul omului obișnuit asta nu spune mare lucru), românii par să fie dezamăgiți de această apartenență și să pună sub un mare semn de întrebare regulile europene.
Inițial am publicat datele sondajului furnizat de INSCOP, însă după ce am revăzut datele ultimului (septembrie 2021) Eurobarometru referitoare la România, am analizat mai atent structura eșantionului folosit pentru recenta cercetare sociologică românească.
Concluzia la care am ajuns este că rezultatele INSCOP ar putea fi influențate de structura eșantionului chestionat. Astfel, majoritatea celor intervievați au studii medii (71%) și doar 16% au studii superioare, iar dintre aceștia, 56% sunt reprezentate de persoanele pasive (pensionari, casnice, șomeri, elevi sau studenți), în detrimentul celor active (agricultori, muncitori etc.), patronatul fiind reprezentat în proporție de doar 5%. De asemenea, și repartizarea geografică, pe regiuni, a persoanelor intervievate este neuniformă, mai mult de jumătate – 55% – dintre participanții la sondaj provenind din zone cu o dezvoltare economică mai mică în comparație cu partea de vest a țării sau cu standardele europene. De asemenea, 33% (deși ultimul recensământ, din 2011, realizat pe teritoriul României arată că mai mult de jumătate dintre români locuiesc în mediul urban) dintre cei chestionați locuiesc în mediul urban (București și orașe mari și foarte mari), unde condițiile de viață sunt net superioare mediului rural, de unde provin ceilalți repondenți.
Și structura pe grupe de vârstă prezentată în metodologia folosită de INSCOP este ușor diferită de structura generală a populației României stabilită la recensământul din 2011. Astfel, 19% dintre cei intervievați sunt din categoria de vârstă 18-29 de ani (la recensământul din 2011, ponderea populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 29 de ani era de 13,3% din totalul populației), 27% aparțin categoriei de vârstă 30-44 de ani (la ultimul recensământ reprezentau 24% din totalul populației), 25% au între 45 și 59 de ani (la ultimul recensământ reprezentau 19,2% din populație), iar 29% au peste 60 de ani (la ultimul recensământ reprezentau 22,3% din totalul populației).
Repartizarea în funcție de sex a persoanelor intervievate în sondajul INSCOP se suprapune oarecum peste rezultatele statistice naționale ale ultimului recensământ (28% bărbați și 52% femei în eșantionul folosit de INSCOP, 48,6% bărbați și 51,4% femei la recensământul din 2011).
Prin urmare, având în vedere diferențele de date socio-demografice la stabilirea eșantionului chestionat, nu poate fi exclusă varianta ca, prin folosirea unui alt eșantion, datele rezultate în urma anchetei sociologice să fie sensibil diferite.
Ceea ce trebuie însă să ne rețină atenția, în special, prin publicarea datelor INSCOP, este tendința alunecării spre naționalism, în varianta lui populistă, cu tendințe de izolaționism, în opoziție cu libertatea de circulație a mărfurilor și persoanelor. Acesta este un semnal de alarmă care ar trebui să ne pună pe gânduri pe toți, dar mai ales pe politicieni, pentru că ei sunt cei care trasează liniile politicilor publice, care dau tonul în discursul public, alimentând sau nu resentimentul în spațiul public.
Alunecarea spre naționalism este cu atât mai periculoasă cu cât traversăm nu doar o criză politică internă, ci și alte crize – sanitară, economică – globale, iar naționalismul populist și autoritarismul funcționează din ce în ce mai mult ca fenomene interconectate în lumea actuală.
