Interesul pentru sănătatea mintală, fericire și lucrurile care ne fac să „înflorim“ și „prosperăm“ este crescut. Și totuși, pare că suntem mai anxioși și mai nefericiți ca niciodată, deși nu ne confruntăm, raportat la scara mare a istoriei, cu probleme grave, ca cele pe care le-au trăit generațiile trecute (chiar și luând în calcul această pandemie).
Cum se explică acest paradox?
Prof. Aurora Szentágotai-Tătar: Prevalența problemelor de sănătate mintală este, într-adevăr, crescută și îngrijorătoare. Datele arată că, la nivel global, una din cinci persoane suferă de o tulburare mintală diagnosticabilă. Costurile individuale și sociale ale acestor tulburări sunt uriașe, iar depresia, anxietatea, consumul de alcool și de droguri sunt principalele responsabile de aceste costuri. Se estimează, de exemplu, că, dacă actualele tipare se mențin, depresia va ocupa, în 2030, locul doi în topul problemelor de sănătate cu cele mai mari costuri la nivel mondial. De asemenea, datele arată că frecvența problemelor emoționale pare să fi crescut în ultimele decenii. A crescut și numărul celor care spun că se simt singuri și că suferă din cauza singurătății. Este adevărat, parte din creșterea observată poate fi atribuită unei mai bune calități a studiilor realizate în ultima perioadă. În plus, pe măsură ce speranța de viață crește, problemele psihologice asociate cu bolile cronice și limitările funcționale cresc și ele.
Cum se explică, într-o perioadă în care, așa cum spuneți, interesul pentru sănătatea mintală și fericire e atât de mare, faptul că atât de mulți oameni sunt nefericiți?
Prof. Aurora Szentágotai-Tătar: Mai ales în țări și societăți care, cel puțin în ultimele decenii, nu s-au confruntat, pe scară largă, cu probleme foarte grave? Chiar dacă nu ne confruntăm cu pierderi sau amenințări severe, datele arată că viața cotidiană a devenit tot mai stresantă. Astfel, 80% din adulți spun că se simt stresați cronic, iar 30% simt că trăiesc sub presiune extremă. Peste 70% dintre adulți au simptome fizice (cum sunt durerea de cap, oboseala, problemele de somn, durerea de stomac, amețeala) sau psihologice (iritabilitate, furie, tristețe) cauzate de stres. Dacă ne uităm la cele mai importante surse de stres, vedem că acesta e legat de lucruri care fac parte integrantă din viața fiecăruia dintre noi. Pe primele locuri sunt presiunile de la locul de muncă, grijile financiare, problemele de sănătate, dificultățile în relațiile cu ceilalți. Pe termen lung, acest stres cronic are costuri semnificative atât pentru sănătatea fizică, cât și pentru cea mintală.
Cu toate că nu putem elimina toate sursele de stres problematic din viața noastă, există o serie de lucruri pe care le putem face și a căror eficiență a fost demonstrată în combaterea efectelor negative ale acestuia: exercițiul fizic, petrecerea timpului în natură, exercițiile de relaxare, cultivarea suportului social, alimentația sănătoasă și igiena somnului, schimbarea perspectivei asupra stresorilor, angajarea în activități plăcute. Și pentru că tot vorbim de psihologia pozitivă, studiile arată că emoțiile pozitive frecvente au efect de protecție împotriva tracasărilor cotidiene, declară profesorul Aurora Szentágotai-Tătar, de la Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai. sursa: paginadepsihologie.ro
