La numai un atentat pe zi, teroriştii ar putea ţine Europa în priză minimum un an. Un eufemism care dacă nu ne îngrijorează chiar acum nu dă decât măsura inconştienţei politice a unei Europe hipnotizate de şarpele crimei gratuite.
Anul trecut, în prima decadă a lunii octombrie, la invitația mea, România a găzduit lucrările Adunării Parlamentare a Mediteranei. S-a vorbit acolo de despre rolul guvernelor și al serviciilor de informații din fiecare stat de a identifica şi combate elementele teroriste. Cu voia dumneavoastră, la lucrări a participat şi deputatul Ninel Peia. Informaţiile pe marginea cărora am discutat atunci erau desigur cunoscute de responsabilii tuturor ţărilor membre UE, dar am făcut o declaraţie unde lăsam să respire un microfragment dintr-o estimare considerată la acel moment destul de negativistă, dar avea surse reale. Şi am spus aşa: ”Cred că, dacă în secolul trecut, cea mai importantă resursă era cărbunele sau petrolul, în acest secol cea mai importantă resursă a unui stat este informația. Cu cât ai o informație mai proaspătă, mai bună, cu atât poți să te aperi față de orice amenințare la adresa statului român. Trebuie să fim conștienți că printre refugiații de război sau printre refugiații din punct de vedere economic sunt și teroriști. Dacă luăm în calcul doar 0,1%, la peste un milion de refugiați anul acesta și anul viitor, avem un potențial de 1.000 de teroriști care pot să facă atentate în Europa, timp de trei ani, în fiecare zi”. Îmi pare nespus de rău că s-a întâmplat tragedia de la Bruxelles, dar există lucruri pe care nimeni, nicicând nu le poate ignora. Războiul acesta infam şi-a găsit cuib în Europa, nu mai putem nega boala, ar fi primul pas spre o combatere eficientă a molimei kamikaze. Desigur, că şi atunci, la vremea declaraţei de mai sus am fost tratarisit drept ţicnit. Măcar să fi fost eu ţicnit şi niciun terorist din Caucaz la Atlantic.
Îmi permit să mai fac o adăugire: ce s-a petrecut la Paris a fost mizerabil, dar multe “lucruri” au “jucat” favorabil cu teroriştii. Putem spune că a fost o conjunctură care i-a favorizat pe ticăloşi.
Ei bine, la Bruxelles, lucrurile au luat o turnură mult, mult mai gravă. Nu e vorba numai de locaţia aleasă, ca semnificaţie şi intenţie, ci mai ales de felul de acţiune: metodic, calm, calculat, cu sânge rece. Atentatele de la Bruxelles formează un precedent infam şi ţin loc de populara expresie “vezi ca se poate!” Un exemplu îngrozitor de eficient care nu ajută câtuşi de puţin valorile bătrânei Europe. Fitilul luptelor de gherilă urbane s-a aprins necontrolat. Lupta cu haosul e numai vârful aisbergului care rulează, încet, peste viitorul nostru. – NINEL PEIA, deputat
