Consiliul Concurenţei a derulat o anchetă sectorială pe piaţa serviciilor publice de iluminat existente la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ din România. Din cele 41 de municipii reşedinţă de judeţ, 29 au atribuit contractele pentru iluminatul public prin proceduri concurenţiale către firme cu capital privat, 8 municipii au încredinţat serviciul către operatori cu capital public (3 companii şi 5 servicii cu personalitate juridică), 3 municipii au atribuit serviciul către operatori cu capital public (pentru mentenanţă) şi către operatori cu capital privat (pentru iluminat festiv), iar un municipiu a atribuit serviciul către un operator cu capital privat (pentru mentenanţă) şi către un operator cu capital public (pentru iluminat festiv).
Sumele plătite de municipiile reşedinţă de judeţ pentru serviciile de iluminat public fluctuează destul de mult de la an la an. Astfel, dacă în 2016 valoarea totală plătită pentru serviciul public de iluminat la nivelul tuturor municipiilor reşedinţă de judeţ a fost de 196,1 milioane lei, în 2017 suma a crescut cu 29%, pentru ca în 2018 să revină la un nivel apropiat de cel din 2016, respectiv 200,9 milioane lei.
Aceleaşi variaţii s-au înregistrat şi al nivelul municipiului Bucureşti, care a plătit în 2018 pentru iluminatul public 69,28 milioane lei, mai puţin cu 35,4% faţă de anul 2017.
Şi în ceea ce priveşte iluminatul festiv, în perioada analizată, sumele plătite de municipii, au fluctuat destul de mult în ultimii ani: 24,6 milioane lei în 2016, 35,3 milioane lei în 2017 şi 31,6 milioane lei în 2018.
Sumele alocate de primării pentru iluminatul festiv sunt cu peste 50% mai mari decât valoarea totală a contractelor anuale pentru serviciile de iluminat public
În anul 2016, pe primele locuri s-au situat Galaţi, cu 77% din suma totală anuală aferentă întregului serviciu de iluminat public în municipiu, adică 1,8 milioane lei, urmat de Buzău cu 72% (946.000 lei) şi Vaslui cu 60% (897.000 lei).
În 2017, în clasamentul municipiilor care au alocat iluminatului festiv cele mai mari procente raportate la valoarea contractelor de iluminat public se află Constanţa şi Ploieşti cu 87%, reprezentând 9 milioane lei şi respectiv 1,5 milioane lei.
În anul 2018, clasamentul este condus de Buzău cu 88% din suma plătită anual pentru iluminat public (1,6 milioane lei) urmat de Constanţa cu 87%, reprezentând 5,1 milioane lei.
În Bucureşti, iluminatul festiv a costat 5,1 milioane lei în 2017 şi 12,9 milioane lei în 2018, reprezentând 4,7% şi respectiv 18,6% din valoarea anuală a serviciilor de iluminat public.
Din punct de vedere al investiţiilor, în anul 2016, pe primele locuri se situează Călăraşi care a alocat 86% din valoarea totală a serviciului de iluminat public, ceea ce înseamnă că a plătit 1,9 milioane lei şi Drobeta-Turnu Severin cu 84% (3,3 milioane lei).
În anul 2017, Slobozia a plătit 97% din valoarea totală a contractului de iluminat public, adică 3,2 milioane lei, fiind urmată de Călăraşi cu 87% reprezentând 1,8 milioane lei.
În 2018, în clasamentul municipiilor care au achitat cel mai mare procent din contractual de iluminat public, se află Călăraşi şi Sf. Gheorghe care au plătit câte 83% din suma totală alocată serviciului de iluminat (1,9 milioane lei şi, respectiv 757.000 lei)
La sfârşitul anului 2017, în domeniul serviciului comunitar de iluminat public îşi desfăşurau activitatea un număr de 626 de operatori, iar fiecare dintre aceştia putea să participe la licitaţiile din orice comună, oraş, municipiu. Numărul acestora a înregistrat o creştere faţă de anii anteriori, având în vedere că în 2015 erau 588 operatori, iar în anul 2013 erau 578 de operatori.
Recomandări pentru autoritățile publice
În urma analizei, Consiliul Concurenţei consideră că, în cazul contractelor pentru iluminat public atribuite prin încredinţare directă, durata acestora ar trebui limitată la maximum cinci ani, având în vedere că, pe perioada derulării contractului, piaţa rămâne închisă pentru concurenţă.
Mai mult, Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor publice locale să se asigure că nici prin contractul de delegare şi nici printr-un alt act nu i se transmite operatorului posibilitatea de a se autoreglementa (de a decide zonele în care va face investiţii, valoarea iluminatului festiv şi locurile de amplasare etc.)
