La începutul lunii iulie, președintele CJ Ilfov, Marian Petrache, a anunțat că a dat în judecată Ministerul Fondurilor Europene, căruia îi cere să plătească 262,15 milioane de euro + TVA, reprezentând ”contravaloarea finanțării pierdute în cadrul Proiectului Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din județul Ilfov, POIM 2014-2020, ca urmare a încălcării dreptului la o bună administrare”.
În acțiunea înaintată Secției de Contencios Administrativ a Curții de Apel București, CJ Ilfov arată că, din 2014, de când a fost pregătit Master Planul pentru apă-canal pentru perioada 2014-2020, Consiliul Județean Ilfov așteaptă acceptul pentru depunerea documentației pentru accesarea fondurilor europene. La cererea Ministerului Fondurilor Europene, ca urmare a propunerilor JASPERS (entitatea Comisiei Europene care are atribuții în evaluarea și pregătirea proiectelor de infrastructură), în această perioadă, specialiștii CJ Ilfov au făcut numeroase revizii la proiect. Consiliul Județean mai arată că activitatea Autorității de Management a Ministerului Fondurilor Europene a încălcat principiul bunei administrări, pentru că a permis propriului consultant, JASPERS, ”să aibă o activitate abuzivă, discreționară, întârziind procedurile și făcând imposibilă obținerea finanțării”.
”Cetățenii județului Ilfov au fost privați de un drept pe care chiar statul român, prin Guvernul său, și l-a asumat odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Rostul Consiliului Județean este să contribuie la creșterea calității vieții locuitorilor, de aceea consider că gestul nostru este unul firesc. Peste 210.000 de oameni, din 22 de localități din Ilfov, depind de finanțarea acestui proiect”, afirmă Marian Petrache, președintele CJ Ilfov.
Potrivit legislației, Ministerul Fondurilor Europene (MFE) este Autoritate de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), calitate care îl face singurul responsabil pentru procesul de evaluare, după cum rezultă din prevederile articolului 125 alin. 3 din Regulamentul Uniunii Europene 1303/2013.
Ministerul Fondurilor Europene recunoaște și încearcă să se apere
În replică la demersul CJ Ilfov, Ministerul Fondurilor Europene a postat, exact în ziua în care CJ a început demersurile în instanță, un comunicat de presă în care confirmă că SC APĂ CANAL ILFOV SA, ca beneficiar al proiectului, a revizuit, alături de consultantul angajat, în lunile aprilie și mai, documentația, în baza observațiilor reprezentanților JASPERS.
”În acest moment, Ministerul Fondurilor Europene așteaptă ca beneficiarul să depună documentația completă necesară aprobării proiectului. Concomitent, MFE, prin AM POIM, analizează documentele deja depuse pentru a scurta timpul necesar evaluării”, se arată în comunicatul de presă al MFE.
În plus, ministerul mai precizează că ”a aprobat demararea licitațiilor pentru acele componente din proiect pentru care nu există observații tehnice”. Anterior, în luna martie 2018, cu ocazia unei întruniri comune București-Ilfov, președintele Consiliului Județean Ilfov, Marian Petrache, atrăgea atenția că există riscul ca județul să fie privat de 340 milioane de euro, bani necesari pentru investiții în rețelele de apă și de canalizare.
În consecință, în legătură cu acest proiect, Consiliul Județean Ilfov a înaintat Ministerului Fondurilor Europene o Contestație în procedură prealabilă acționării în judecată.
Prin Contestația în procedură prealabilă acționării în judecată, Consiliul Județean Ilfov a cerut emiterea de urgență a notei de aprobare a finanțării în conformitate cu prevederile pct. 4.1.2 din „Ghidul solicitantului – Condiții specifice de accesare a fondurilor. Dezvoltarea Infrastructurii Integrate de Apă și Apă Uzată.”și Transmiterea de urgență a notificării pentru proiectul major către Comisia Europeană.
Imediat, Ministerul Fondurilor Europene a emis un comunicat de presă în care recunoaște că în ultimii trei ani JASPERS a emis 11 documente care conțin observații, comentarii generale și punctuale față de documentația transmisă de beneficiarul proiectului, SC APĂ CANAL ILFOV SA. Observațiile se referă atât la aspecte tehnice, cât și financiare, documentația fiind la cea de a șaptea revizie. De menționat că proiectul Reabilitarea si extinderea sistemelor de apă si apă uzată în judetul Ilfov, în perioada 2014 – 2020 figura în 31 martie 2012 la poziția 17 în Lista de proiecte prioritare şi strategice finanţate din Fonduri Structurale şi de Coeziune în perioada de programare 2007-2013. Valoarea inițială a investițiilor propuse prin acest proiect era de 342, 8 milioane de euro cu TVA inclus (conform studiului de fezabilitate), iar principalii indicatori de program preconizați vizează 22 de comune și orașe ilfovene (Măgurele, Pantelimon, Jilava, Mogoșoaia, Bragadiru, Cornetu, Clinceni, Domnești, Ciorogârla, Afumați, Balotești, Brănești, Cernica, Ciolpani, Găneasa, Glina, Grădiștea, Gruiu, Moara Vlăsiei, Periș, Petrăchioaia, Tunari), numărând ca beneficiari finali 208.813 de locuitori pentru care să se realizeze rețelele de distribuție a apei și 161.508 persoane pentru care să se asigure epurarea apelor uzate.
CJ Ilfov a mai realizat un proiect amplu de apă – canal pentru opt localități
În perioada 2011 – 2015, Consiliul Județean Ilfov a mai realizat prin Operatorul Regional Apă Ilfov (SC APĂ CANAL ILFOV SA) un proiect cu fonduri nerambursabile de circa 80 de milioane de euro – Reabilitarea și Modernizarea Sistemelor de Alimentare cu Apă și de Canalizare în Județul Ilfov, proiect cofinanțat din Fondul de Coeziune în cadrul POS MEDIU, rezolvând problema apei pentru aproape 60.000 de ilfoveni și problema canalizării și a epurării apelor uzate pentru 65.500 de persoane din opt localități – Pantelimon, Dobroești, Bragadiru, Cornetu, Ciorogârla, Domnești, Cernica și Brănești.
Politica, bat-o vina!
Având în vedere experiența anterioară a județului în atragerea fondurilor europene (aproape 200 milioane de euro din fonduri nerambursabile pentru reabilitarea și dotarea Spitalului Județean Ilfov, investiții în centre de plasament și asistență de specialitate, dezvoltarea și dotarea serviciilor specializate pentru intervenții în situații de urgență pentru regiunea București-Ilfov, reabilitarea și modernizarea drumurilor județene, dezvoltarea antreprenoriatului și dezvoltarea structurilor economiei sociale), Marian Petrache a ridicat problema unei posibile decizii politice în procedura de evaluare și aprobare a acestui proiect: ”M-am gândit și la posibilele calcule politice care ar sta la baza acestor tergiversări. Altfel nu îmi explic cum pe PNDL (vestitul Program Național de Dezvoltare Locală) Ilfovul a luat jumătate din sumele pe care le-au luat alte județe. Și încă nu am reușit să înțeleg cum se face că primăriile de sector ale Bucureștiului nu au avut deloc bugetele afectate după celebra revoluție fiscală, iar bugetul județului Ilfov a scăzut de la 270 de milioane de lei – în 2017, la 206 milioane de lei – în 2018. Și ce să vedeți?! Anul trecut, consiliul județean a intrat în asocieri cu primăriile din Ilfov pentru obiective economice și sociale în valoare de 70 de milioane de lei. Adică, aproape suma care în 2018 ne-a fost tăiată. E adevărat că 30 din cele 40 de primării sunt conduse de primari liberali, iar președintele consiliului județean e liberal. Sper să nu fie acesta motivul!”.
Scandalurile politice nu trebuie să-i afecteze pe cetățeni, indiferent cu ce partid votează
Nu este exclus ca Petrache să aibă dreptate. Asta pentru că bătălia pentru banii europeni necesari realibitării rețelelor de alimentare cu apă și epurarea apelor uzate este mai veche în Ilfov. Ar trebui să ne amintim un episod din august 2013, când activitatea CJ Ilfov a fost blocată de consilierii social-democrați, cu susținerea PDL, PPDD și UNPR. La vremea respectivă, Gabriela Firea, în calitate de lider al organizației județene de partid, a susținut că Marian Petrache conduce consiliul în mod dictatorial. Deși în prima linie a scandalului s-a aflat actualul primar general al Capitalei, Gabriela Firea, în culise s-a vorbit despre faptul că aceasta era ghidată, din umbră, de soțul său, Florentin Pandele, primarul orașului Voluntari.
Scandalul a pornit de la distribuirea fondurilor primite de la Ministerul Dezvoltării, iar Gabriela Firea susţinea că preşedintele CJ Ilfov, Marian Petrache, a repartizat banii discreţionar și că primăriile PSD nu au primit fonduri. În răspuns la această acuzație, Petrache arăta că deși primăriile conduse de PSD reprezintă 30% din totalul localităților ilfovene, acestora le-au fost alocate 40% din fonduri.
Scandalul s-a prelungit până spre sfârșitul anului, Petrache reușind cu greu să obțină o majoritate în consiliu, astfel încât să poată obține votul consilierilor județeni pentru un proiect extrem de important pentru județ: majorarea capitalului social al SC Apă-Canal Ilfov (șapte milioane de lei aport în numerar și 1.656.000 lei aport în natură), altfel societatea intra în faliment și nu mai putea accesa fondurile europene.
În cadrul finanţării Master-planului pentru reţeaua de apă şi canalizare a judeţului, din cele 40 de localităţi ale Ilfovului, 29 s-au asociat pentru a putea accesa fondurile UE destinate programului apă-canal. Orașul Voluntari nu a intrat în această asociere pentru că avea propria firmă de apă şi canalizare – S.C. EURO APAVOL S.A.
Dacă SC Apă-Canal Ilfov intra în faliment, exista o societate gata să preia gestionarea serviciilor de apă și canalizare – S.C. APĂ ŞI CANALIZARE VOLUNTARI-GĂNEASA S.A., înființată în decembrie 2010 și devenită societate de serviciu public în 2011, când Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară i-a delegat gestiunea celor două servicii de pe raza oraşului Voluntari. Printr-o Hotărâre a Adunării Generale a Acţionarilor din februarie 2013, denumirea societăţii s-a schimbat din S.C. APĂ ŞI CANALIZARE VOLUNTARI-GĂNEASA S.A. în S.C. EURO APAVOL S.A.
În ceea ce privește fondurile europene care par să antagonizeze acum Consiliul Județean Ilfov și Ministerul Fondurilor Europene, la concurență cu proiectul depus de CJ Ilfov pentru finanțare din fondurile nerambursabile există un încă un proiect prin care Euro Apavol încearcă să obțină finantarea pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată din judetele Ilfov, Giurgiu și Ialomița.
În prezent, Euro Apavol asigură alimentarea cu apă și canalizarea pentru localitățile Voluntari, Ștefăneștii de Jos, 1 Decembrie, Copăceni, Berceni (din județul Ilfov), Sinești (din județul Ialomița), Bulbucata, Buturugeni, Toporu (din județul Giurgiu).
Așadar, pentru banii europeni necesari infrastructurii de apă-canal se dă o bătălie nu doar între autorități din diferite regiuni și județe, ci chiar între entități juridice din același județ, iar afirmația lui Petrache că temporizarea proiectului depus de CJ Ilfov poate avea și o miză politică nu poate fi exclusă.
Nota Redacției: JASPERS este un parteneriat de asistență tehnică între Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, care oferă consultanță independentă tuturor statelor beneficiare, pentru sprijinirea pregătirii de proiecte majore de calitate, care să poată fi finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune. – ANTUANELA ROȘIORU
