Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului au desfășurat o ședință comună la Platforma de Cercetare Științifică de la Măgurele, Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară ”Horia Hulubei”, în ziua de 25 septembrie 2018, ca urmare a invitației transmisă de Ministerul Cercetării și Inovării.
Ordinea de zi a ședinței comune a cuprins analize și perspective în aria cercetării, dezvoltării și inovării; priorități și inițiative legislative în domeniu pentru sesiunea parlamentară septembrie-decembrie 2018; prezentarea proiectului ELI-NP; vizitarea noului centru de cercetare științifică.
Datele prezentate sunt impresionante prin anvergura științifică a proiectului de cercetare și prin calitatea echipamentelor și a tehnologiilor prezente. Directorul general al Institutului, acad. Nicolae Zamfir, a precizat că proiectul va deveni operațional în anul 2019 și reprezintă cea mai avansată infrastructură în domeniul laserilor de mare putere și a fasciculelor gamma, cu parametri unici. Laserul este cel mai puternic din lume la acest moment – 10% din puterea Soarelui concentrată într-o rază de lumină, forța exercitată de lumină fiind atât de mare încât poate să înlocuiască acceleratorul de particule. Unul din motivele pentru care s-a decis de către Comisia Europeană, în anul 2016, crearea acestor centre complementare în Europa de Est – România, Cehia, Ungaria – a fost calitatea cercetării științifice, valoare intelectuală a contribuțiilor românești, dar și oprirea fenomenului de exod al creierelor de după anii ´90. S-a intenționat și o echilibrare la nivel de finanțare a acestui sector de activitate, având în vedere centrele existente la acel moment în Vestul Europei, finanțarea necesară pentru acest proiect fiind asigurată din fonduri structurale, domeniile cercetării, dezvoltării și inovării contribuind la progres și bunăstare pe termen mediu și lung.
Proiectul ELI-NP (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics facility) a fost aprobat prin hotărâre de Guvern în iunie 2012 și în septembrie 2012 de către Comisia Europeană. Implementarea sa a început în anul 2013, alocându-se 310 milioane euro, din care 15% au provenit din fondurile naționale. După finalizarea implementării, în anul 2019, se dorește începerea unor studii de distribuție izotropică în univers, studierea reacțiilor foto-nucleare, iar în ceea ce privește fizica aplicată, crearea de produse radiofarmaceutice noi pentru tratament și diagnostic.
Președintele Comisiei, deputatul Camelia Gavrilă, a precizat că valorificarea inteligenței românești, a excelenței în cercetare și educație sunt demersuri importante, reprezentând evoluții viitoare și condiții ale progresului. A fost apreciat și dialogul transnațional în cercetare-dezvoltare și inovare, concluzionând, în sens filosofic, prin ideea că, în realitate, știința/cunoașterea înseamnă putere, nu politică. Totodată, se poate vorbi despre fenomenul de ”brain return”, având în vederea dotarea, nivelul cercetării, finanțarea Institutului, oportunitățile de cercetare și chiar nivelul de salarizare pe proiecte în condițiile actuale. Cu toate acestea, a apreciat președintele Comisiei, trebuie să susținem în viitor, în exercițiul financiar anual, o alocare bugetară decentă pentru cercetare, comparabilă cu cea de la nivel european, într-un sens ascendent permanent.
În urma dezbaterilor, pe baza problemelor semnalate de reprezentanții Institutului, s-a ajuns la concluzia că este necesară modificarea legislației naționale în vederea achizițiilor publice pentru domeniul strict al cercetării-dezvoltării, urgentarea demersurilor de recunoaștere reciprocă a diplomelor, în special a celor din afara spațiului Uniunii Europene, pentru oferirea posibilității contractării personalului de cercetare înalt calificat, dar și evitarea excesului de birocrație în detrimentul calității pregătirii cercetătorilor. Totodată, s-a conturat și ideea unei posibile inițiative legislative având ca obiect buna funcționare a activității institutelor de cercetare transnaționale de anvergura celui vizitat.
Cu acest prilej, membrii Comisiei au avut ocazia să constate, încă o dată și la fața locului, prin vizita de studiu și consistența dezbaterilor, că cercetarea românească este la un nivel înalt, că știința din România este apreciată și recunoscută în context internațional.
