Fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, a fost condamnată la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul Bica-Videanu, iar decizia magistraților este definitivă. De asemenea, instanţa supremă a decis achitarea Alinei Bica în dosarul în care aceasta era anchetată alături de omul de afaceri Horia Simu, în care fostul procuror-şef a fost condamnat în primă instanţă la trei ani şi şase luni cu executare pentru favorizarea făptuitorului. Decizia este definitivă.
În ambele dosare, ea a fost condamnată la închisoare cu executare, în primă instanţă. Nicole Tender, soţia omului de afaceri Ovidiu Tender, declara săptămâna trecută că fosta şefă a DIICOT nu s-ar mai afla în Costa Rica, ci în Panama.
În ambele dosare, Alina Bica a fost condamnată în primă instanţă la închisoare cu executare. Fosta şefă a DIICOT a cerut din luna ianuarie statut de refugiat politic în Costa Rica. Soţia omului de afaceri Ovidiu Tender declara însă, săptămâna trecută, la instanţa supremă, că Bica nu s-ar mai afla în Costa Rica, ci în Panama.
Alina Bica este judecată şi într-un al treilea dosar, prvind despăgubirea frauduloasă a omului de afaceri Gheorghe Stelian de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). În acest caz, instanţa supremă ar putea pronunţa sentinţa în 29 iunie. Decizia nu va fi definitivă.
Dosarul Bica – Simu; fosta şefă a DIICOT a fost condamnată în primă instanţă la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare
La ultimul termen al procesului în care Alina Bica este judecată după ce ar fi intervenit pentru clasarea unui dosar în care era implicat omul de afaceri Horia Simu, DNA a cerut majorarea condamnării de trei ani şi jumătate de închisoare cu executare primită de Bica la instanţa de fond. DNA a cerut majorarea pedepselor şi pentru Horia Simu, condamnat în primă instanţă la patru ani de închisoare cu executare şi pentru fostul şef al ANAF Şerban Pop, care a primit la instanţa de fond cinci ani de închisoare cu executare.
De asemenea, avocatul Alinei Bica a anunţat că a depus la Parchetul instanţei supreme o plângere penală împotriva şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi a unui alt procuror, pe care îi acuză de represiune nedreaptă şi cercetare abuzivă.
În acest dosar, în ianuarie 2017 fosta şefă a DIICOT a fost condamnată de instanţa supremă la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare pentru favorizarea făptuitorului, fiind acuzată că a intervenit pentru clasarea unui dosar al omului de afaceri Horia Simu.
Horia Simu a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru cumpărare de influenţă, iar fostul şef al ANAF Şerban Pop a fost condamnat la cinci de închisoare cu executare pentru infracţiunea de trafic de influenţă.
În septembrie 2015, fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi fostul şef al ANAF Şerban Pop au fost trimişi în judecată pentru luare de mită şi respectiv complicitate la dare de mită, pentru soluţionarea favorabilă a unui dosar al omului de afaceri Horia Simu, acuzat de dare de mită.
“La data de 8 noiembrie 2014, inculpata Bica Alina Mihaela, în calitate de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a primit, pentru sine, în mod indirect, printr-un intermediar (martor denunţător în cauză), suma de 17.500 de euro din totalul sumei de 20.000 euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la inculpatul Pop Şerban. Suma de 20.000 euro a reprezentat o parte din totalul sumei de aproximativ 230.000 de euro ce a fost dată de omul de afaceri în tranşe, pe parcursul a opt luni, în cursul anului 2014, inculpatului Pop Şerban, pentru ca acesta să o remită în scopul menţionat mai sus”, au arătat procurorii în rechizitoriu.
Anchetatorii susţin că, în schimbul banilor primiţi, Alina Bica ar fi determinat înlocuirea procurorului de caz şi ar fi făcut presiuni asupra unui alt subordonat de-al său, pentru a fi pronunţată o soluţie de clasare în dosarul în care Horia Simu era urmărit penal.
Dosarul Bica – Videanu; fosta şefă a DIICOT a fost condamnată în primă instanţă la patru ani de închisoare cu executare
În dosarul în care Alina Bica este cercetată alături de fostul ministru Adriean Videanu, DNA a cerut la ultimul termen de judecată condamnarea fostei şefe DIICOT şi pentru infracţiunile pentru care a fost achitată de prima instanţă, precum şi majorarea pedepsei. DNA a cerut şi condamnarea fostului ministru Adriean Videanu, care a fost achitat în faza de fond a procesului pentru complicitate la abuz în serviciu.
În noiembrie 2016, Alina Bica a fost condamnată în acest dosar la patru ani de închisoare cu executare. Magistraţii instanţei supreme au dispus achitarea Alinei Bica pentru două fapte de abuz în serviciu şi pentru o faptă de favorizare a făptuitorului, respectiv a lui Adriean Videanu, dar au condamnat-o la patru ani de închisoare cu executare pentru o altă faptă de favorizare a făptuitorului, repectiv a lui Ovidiu Tender. În acelaşi dosar, fostul ministru Adriean Videanu a fost achitat pentru complicitate la abuz în serviciu.
În acest dosar, cunoscut sub numele „Bica 2”, fosta şefă a DIICOT este acuzată de procurorii DNA de favorizarea fostului ministru al Economiei Adriean Videanu, în dosarul Romgaz-Interagro, şi a omului de afaceri Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom, precum şi de abuz în serviciu.
Dosarul a ajuns la ICCJ în iunie 2015, judecarea a început în septembrie 2015 şi s-a încheiat după 15 termene, în 23 noiembrie 2016.
În rechizitoriu, procurorii susţin că în 24 septembrie 2013, într-un dosar instrumentat de către DIICOT – Structura Centrală, procurorul de caz a dispus luarea măsurilor asigurătorii prin instituirea unui sechestru asupra unui număr de 80 acţiuni, deţinute la o firmă de către Adriean Videanu.
„La data de 25 februarie 2014, pentru a-l favoriza pe Videanu Adriean, inculpata Bica Alina Mihaela, în calitate de procuror şef al DIICOT, a dispus printr-o ordonanţă, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă (…) admiterea solicitării inculpatului Videanu Adriean şi a ridicat sechestrul asigurator”, mai arată anchetatorii.
Procurorii susţin că, la cererea de ridicare a ridicare a sechestrului, Adriean Videanu ar fi depus înscrisuri din care ar fi rezultat, în mod fals, că nu mai deţinea acţiunile respective din august 2012.
