Acasă Economie Antreprenoriatul de criză: Cum pot trece firmele românești peste efectele economice ale...

Antreprenoriatul de criză: Cum pot trece firmele românești peste efectele economice ale Coronavirus?

DISTRIBUIȚI

Antreprenorii sunt motorul economic global, dar au atât de puțin de spus atunci când vine vorba de legislație sau de o strategie pentru a sprijini IMM-urile. În România, din 800.000 companii active, doar 40.000 sunt profitabile, iar rata medie de profit este de 7-10%.  Mai mult decât atât, din cauza unei foarte probabile crize economice cauzată de fenomenul Covid-19, specialiștii estimează înjumătățirea numărului de firme profitabile în 2020.

În acest context, antreprenorul Bianca Tudor, fondatorul Elite Business Women, companie care oferă soluții de afaceri pentru femeile-antreprenor, consideră că această probabilă criză economică poate fi depășită de companiile românești dacă se respectă un plan eficient de management al crizei, pe care antreprenorul l-a construit împreună cu echipa sa. “Trăim o perioadă de criză atât în ceea ce privește sănătatea, cât și sistemul economic, la nivel global, ca să nu mai vorbim de geopolitică și lupta pentru supremație. Președintele Donald Trump închide granițele Europei, dar permite accesul Marii Britanii. Probabil că strategii acestei lumi se gândesc dacă să continue lupta cu virusul sau să-l accepte și să salveze economia mondială, așa cum spunea foarte bine domnul Corneliu Bodea – Board Member al Elite Business Women Investment Fund. Este fără doar și poate momentul zero pentru mulți dintre noi, moment în care va trebui să învățăm din mers să ne adaptăm și să reconstruim afacerile care mor”, explică Bianca Tudor.

Specialistul afirmă că în aceste momente grele trebuie să rămânem lucizi și să conștientizăm unele neajunsuri ale antreprenoriatului românesc, pe care nu le putem observa într-o perioadă de relativă prosperitate.

În fapt, ce concluzii putem trage despre antreprenoriatul românesc în aceste momente?

  1. Nu avem educatie și cultură antreprenorială. Câți antreprenori au un Plan de Management al Crizei sau un buget de austeritate pentru cel puțin 6 luni?
  2. Antreprenorii care, în lunile decembrie și ianuarie, anunțau 300% profit în turism sau HORECA, sunt primii care anunță, la 3 zile de la semi-carantină, că trimit oamenii în șomaj sau îi disponibilizează.
  3. Digitalizarea IMM-urilor nu este doar o modă, ci un ”must have”. Suntem la coada clasamentului în UE la acest capitol.

Iată cum suntem forțați, peste noapte – la propriu – să ieșim în online și să ne construim un brand al companiei și un brand personal; și asta în contextul în care suntem top 3 în clasamentul infrastructurii de internet din toată lumea.

Cu toate acestea, mai ales acum când vedem impactul economic negativ dacă firmele intră în colaps și nevoia de educație antreprenorială. Pentru că nu avem o strategie și căutăm solutii, Elite Business Women, vine cu propunerea unei celule de criză pentru IMM-uri și un Plan de Management al Crizei, astfel:

  1. Extinderea bazei de clienți. ”În momente de criză, publicul are tedința de a-și pierde fidelizarea față de un brand sau altul și se va orienta către companiile care comunică mai bine, care au stocuri de marfă și care satisfac nevoile imediate ale clienților. Spre exemplu, atunci când e perioada de criză, oamenii nu se mai gândesc să cumpere de la hipermarket-ul X sau Y, cum o faceau ca până acum, ci se vor orienta către hipermarket-ul care are marfă pe stoc și care va arăta că îi pasă de nevoile curente ale clienților. Dacă vom fi pregătiți strategic, momentul de criză se poate transforma în cel mai bun moment pe care l-a avut compania noastră, deoarece nimeni nu va mai fi fidel nimănui, iar piața se va reconfigura”, explică antreprenorul Bianca Tudor.
  2. Concentrarea pe finanțele actuale (analiza financiară a afacerii noastre). Gestionarea financiară solidă este vitală pentru a ne asigura continuitate într-o perioadă de criză. Primul pas este să ne punem următoarele întrebări: Care este cash flow-ul disponibil pe care îl ai la acest moment?, Care este cash flow-ul disponibil pe termen scurt, de la o săptămână la alta?, Care sunt resursele disponibile pe care te poți baza ca să îți menții în continuare activitatea?. Totodată, trebuie să învățăm să construim un planificator de fluxuri de numerar. Putem folosi un Excel pentru a înregistra veniturile și cheltuielile proiectate pentru următoarele 12-13 sau chiar 14 săptămâni, perioadă care se consideră critică pentru o companie care tocmai trece printr-o criză financiară generalizată a pieței. Din acel moment încoace, această fișă de calcul trebuie actualizată săptămânal, pentru a ne asigura că suntem în target-ul de plăți către furnizori, clienți sau pentru plata salariilor angajaților și contribuțiile la Stat. Pentru a asigura sănătatea financiară a companiei, este recomandabil să se stabilească de la început 4 sau 5 indicatori de performanță pe care va trebui să îi urmărim îndeaproape.
  3. Este momentul să facem pași noi, să venim cu produse și servicii noi. Paradoxal, un moment de criză poate coincide și cu experimentarea de strategii noi. Comoditatea și conservarea strategiilor manageriale pot dăuna afacerii, deoarece riscăm să rămânem nerelevanți pentru piață. Momentul de criză înseamnă fix schimbarea de la normalitate, înseamnă construirea unei noi realități la care trebuie să ne adaptăm dacă vrem să mai existăm. Într-adevăr, este ușor și la îndemână pentru administratorul unei afaceri să se simtă confortabil cu produsele sau serviciile cu care a avut succes până la începerea crizei. Dacă totuși alegem să nu fim 100% inovatori în perioada de criză, putem totuși să găsim noi piețe, noi întrebuințări pentru produsele și serviciile pe care deja le avem active. Spre exemplu, dacă serviciul X nu mai este căutat de publicul tradițional, asta nu înseamnă că nu mai există cerere în piață, ci trebuie să descoperim cui îi este necesar acel serviciu pentru momentul dat și să-l prezentăm astfel încât să insistem pe punctele lui tari adaptate la nevoile noului public-țintă.
  4. Trecerea afacerii în online. În perioadă de criză, multe firme aleg să își construiască o identitate online tot mai puternică. Haideți să gândim puțin strategic. În perioada de carantină, nu mai avem clienți care să ne treacă pragul. Cum facem? Construim o platformă sau o aplicație mobile în care noi onorăm comenzile oamenilor până la ușa. Plata se face direct în aplicație, deci nu există riscul de a nu fi plătiți pentru serviciile și produsele noastre. Spre exemplu, companiile de catering prosperă în această perioadă, deoarece oamenii au nevoie de produse și servicii, dar nu le pot procura de la fața locului, drept pentru care apelează la companii pentru a le satisfice aceste nevoie urgent.
  5. Investiția în tehnologie și în afacerile viitorului. Poate părea nebunesc, dar în momente de criză, marii oameni de afaceri iau câteve decizii șocante pentru majoritatea oamenilor. Spre exemplu, spre sfârșitul anilor 1990, cine ar fi avut curajul să investească în industria Internetului, atunci când foarte puțin oameni aveau acces la internet de acasa? Pai nimeni cu excepția lui Larry Page și Sergey Brin, fondatorii Google. Cine ar fi avut curajul la începutul anilor 2000 să investească într-o rețea de socializare în contextul în care mulți oameni încă erau în perioada socializării pe mIRC? Păi nimeni cu excepția lui Mark Zuckerberg și colegii lui. A venit rândul lui Elon Musk, care s-a gând să investească masiv în două domenii compet ieșite din tipar: inteligența artificială și colonizarea Planetei Marte, concurând cu giganți precum NASA. Păstrând proporțiile, dar în perioade de restriște, marii oameni de afaceri au fost vizionari, au văzut dincolo de ce vede un antreprenor mediocru. Momentul de criză poate fi un bun moment de a fi creativi și de a investi bani și resurse într-un plan afacere adaptată la societatea viitorului, în care totul poate părea dintr-un univers paralel.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here