ANUL TRECUT, DNA A FĂCUT PRĂPĂD ÎN RÂNDUL ȘEFILOR DE JUDEȚE

Direcția Națională Anticorupție a făcut prăpăd în rândul așa-zișilor baroni locali, mulți președinți de consilii județene dând cu subsemnatul la DNA, ieșind de acolo cu cătușe.

Nicuşor Constantinescu a deschis în 2014 lunga lista a şefilor de consilii judeţene intraţi în atenţia procurorilor anticorupţie. Este la al treilea mandat în fruntea judeţului Constanţa şi a strâns deja patru dosare penale. Ancheta DNA a început pe 15 ianuarie anul trecut, după cum a contabilizat Digi24. Câteva săptămâni mai târziu, magistraţii au aflat că Nicuşor Constantinescu a plecat în Statele Unite aşa că au emis nu unul, ci două mandate de arestare. Preţ de câteva luni, Nicuşor Constantinescu a fost de negăsit. Avocaţii săi prezentau documente din care reieşea că este grav bolnav, în timp ce pe internet apăreau filmuleţe cu el la terase din New York. Într-un final, s-a întors benevol în România, după ce a trecut prin Turcia. A stat o lună după gratii, până-n decembrie.

Anul a început prost şi pentru Mircea Cosma, şeful Consiliului Judeţean Prahova. În primele zile ale lunii februarie, a fost ridicat de mascaţi şi dus la DNA. Procurorii îl acuză că susţine o reţea infracţională de evaziune fiscală şi că din banii proveniţi din ilegalităţi ar fi finanţat PSD. Zece la sută din banii ceruţi pentru atribuirea unor contracte mergeau la partid, spun procurorii. În dosar sunt cercetaţi şi copiii săi: fiica – notar şi fiul – deputat.

În mai, Horia Uioreanu, pe atunci preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, a ajuns în spatele gratiilor, după ce procurorii i-au percheziţionat casa şi biroul. Probele ar demonstra faptul că Uioreanu ar fi primit ca mită 15% din valoarea fiecărui contract acordat de instituţia pe care o conducea. Acum e judecat în două dosare penale.

În faţa judecătorilor a ajuns şi Adrian Duicu, şeful Consiliului Judeţean Mehedinţi. DNA susţine că a facut trafic de influenţă chiar în sediul Guvernului. De altfel, în dosar apar numele premierului Victor Ponta, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi al şefului Poliţiei Române, Petre Tobă, martor în dosar. Procurorii anticorupţie spun că aceştia sunt doar câţiva dintre cei folosiţi de baronul PSD de Mehedinţi pentru a-şi atinge scopurile.

Corupţie şi la Consiliul Judeţean Brăila. O cunoştinţă veche a DNA, preşedintele Bunea Stancu este vizat acum de o nouă anchetă. Procurorii îl acuză de abuz în serviciu şi conflict de interese pentru că ar fi atribuit ilegal mai multe contracte. Alături de el a fost trimis în judecată şi vicepreşedintele Florin Mija, dar şi alte 13 persoane. Bunea Stancu mai este judecat şi pentru că ar fi finanţat ilegal campania lui Mircea Geoană din 2009 şi că i-ar fi cerut miliardarului Ioan Niculae un milion de euro. A fost achitat în primă instanţă, însă procurorii au contestat decizia.

Aristotel Căncescu, şeful CJ Braşov, a ajuns şi el în spatele gratiilor tot pentru acuzaţii de corupţie. Procurorii spun că dădea contracte din bani publici unui apropiat. În ultimii şapte ani firma deputatului Ion Diniţă a încheiat nu mai puţin de 70 de contracte cu autorităţile locale. Procurorii susţin că Aristotel Căncescu semna contracte cu dedicaţie a căror valoare era ”umflată” şi de o mie de ori.

Şeful Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ, este şi el cercetat de procurorii DNA. Acesta ar fi condiţionat acordarea de fonduri unei comune de voturile din primul tur al prezidenţialelor. Procurorii îl anchetează în acest dosar şi pe vicepreşedintele CJ Tiberiu Balint.

Şi preşedintele CJ Ialomiţa, Silvian Ciupercă, este în vizorul procurorilor anticorupţie. El este suspectat că ar fi favorizat o firmă din Timişoara căreia i-a fost concesionat, în mod fraudulos, un teren agricol de circa 495 de hectare, prejudiciind astfel bugetul instituţiei cu aproape 200.000 de lei pentru fiecare din cei 35 de ani ai duratei contractulului.

Marian Bîgiu, preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, a intrat în atenţia procurorilor DNA de Sfântul Nicolae, când a fost prins primind mită 50.000 de lei. Flagrantul a fost organizat în parcarea blocului în care acesta locuieşte, iar banii reprezentau mita pentru acordarea unor contracte publice.

Cel mai recent nume adăugat acestei liste este şeful Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, pe care procurorii l-au ridicat de acasă. Este acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu pentru că ar fi direcţionat fonduri bugetare cu prioritate către primăriile sau autorităţile din judeţ care încheiau contracte cu Eurocomet West SRL. O firmă despre care procurorii spun că este controlată de acelaşi Titu Bojin. Sunt 17 primării vizate de anchetă, dar şi Muzeul Satului Bănăţean şi Administraţia Bazinală a Apelor Banat.

Cel mai vechi pe lista preşedinţilor de consilii judeţene suspectaţi de corupţie este Marian Oprişan, baronul din Vrancea. Trimis în judecată în 2006, liderul judeţului Vrancea aşteaptă să primească o primă sentinţă în dosar. Procurorii îl acuză de atribuirea ilegală a unor contracte cu statul, prejudiciul fiind estimat la 2 milioane de euro.

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, era aproape de o sentinţă finală în dosarul de corupţie, când instanţa supremă a decis rejudecarea cazului. Fusese condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 4 luni cu executare. Un alt dosar al lui Constantin Nicolescu, cel intocmit de Agenţia Naţională de Integritate pentru conflict de interese, s-a încheiat în februarie 2014. Curtea Supremă a dat dreptate inspectorilor de integritate. Într-un al treilea dosar, tot de corupţie, în care prejudiciul este de un milion de euro, Constantin Nicolescu a fost condamnat la 9 ani şi jumătate de închisoare. Sentinţa nu este însă definitivă.

Un alt lider politic apare pe harta aşa-numiţilor baroni locali cu probleme penale. Liviu Dragnea, acum vicepremier, a condus timp de trei mandate judeţul Teleorman. Pe ultima sută de metri la şefia consiliului judeţean s-a ales cu dosar penal. Dragnea este acuzat că şi-a folosit funcţia de conducere din partid ca să orchestreze fraudarea refendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu din 2012.

Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj a ajuns, la sfârşitul anului trecut, la prima întâlnire cu procurorii anticorupţie. Ion Prioteasa este acuzat că a trucat mai multe licitaţii publice. Urmărirea penală a început după ce procurorii au descins atât în sediul consiliului judeţean, cât şi în locuinţa sa..

Problemele cu legea nu au ocolit nici şefia Consiliului Judeţean Botoşani. În ianuarie 2011, şeful judeţului, Florin Ţurcanu, a fost trimis în judecată de procurorii DNA sub acuzaţia de fals intelectual şi uz de fals, pentru fapte comise pe vremea când era deputat.

Iar în toamna anului trecut, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu şi fals intelectual. Procurorii DNA îl acuză că a dispus ilegal decontarea a aproape 2 milioane de lei în favoarea unei firme de construcţii, pentru reabilitarea unui drum judeţean.

Şi preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu a fost trimis în judecată. Ioan Cindrea este acuzat de conflict de interese, după ce, în perioada în care a fost deputat, şi-a angajat soţia în biroul său parlamentar. Ioan Cindrea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare. În primă instanţă, decizia putând fi atacată.

Lista nu se opreşte aici. Anchetele procurorilor anticorupţie au ajuns şi în judeţul Dâmboviţa. Presedintele Consiliului Judetean, Adrian Ţuţuianu, este şi el în vizorul DNA. Procurorii îl suspectează de ilegalităţi în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale din 2012. Cazul a fost dezvăluit în urma anchetării parlamentarului PSD Ion Stan, cercetat şi el pentru trafic de influenţă.

Preşedintele Consiliului Judeţean Bacău, Dragoş Benea, este şi el în vizorul DNA. Procurorii verifică mai multe contracte de lucrări publice şi cu fonduri europene gestionate de Consiliul Judeţean Bacău în ultimii ani.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Alexandru Iosif Francisc Kiss, este şi el urmărit penal. Pe când era preşedintele consiliului, spun procurorii, ar fi primit mită de la un om de afaceri, pentru a-l ajuta să obţină mai multe terenuri în Oradea. Mai mult, Alexandru Kiss este acuzat şi spălare de bani şi abuz în serviciu.

Pe lista neagră a DNA a intrat, pe final de an, din nou, baronul de Hunedoara, Mircea Moloț. Acesta se află, în prezent, în arest la domiciliu. Vor urma și alții?