A patra zi din ”Săptămâna Prevenirii Criminalității” a fost dedicată de polițiști prevenirii violenței domestice, în primul rând conștientizării victimelor asupra importanței semnalării cazurilor de violență. În prezent, numărul de ordine de protecție emise este de peste 4 ori mai mare ca în urmă cu 3 ani.
Nu mică le-a fost mirarea celor aflați în pasajul din Piața Universității din București atunci când au asistat la flashmob-ul ,”Arunci cu umbră”, realizat de polițiștii Inspectoratului General al Poliției Române în colaborare cu elevii Liceului de Coregrafie ”,Floria Capsali” și la care au participat de asemenea victime ale violenței în familie.
Activitatea a fost menită să aducă în conștiința publicului consecințele legale și psihologice ale violenței domestice, precum și modalitățile de sprijin pentru victime.
În anul 2017, infracţiunile săvârșite în mediul familial au reprezentat 6% din totalul faptelor sesizate.
Datele înregistrate la nivelul Poliției Române, în anul 2017, arată că cele mai multe infracţiuni sesizate în mediul familial sunt lovirile şi alte violenţe (56% din totalul infracţiunilor de violenţă intrafamilială), abandonurile de familie (24%), amenințările (7%) și nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului (5%).
Odată cu modificarea definiţiei legale a infracţiunilor de lipsire de libertate și loviri şi alte violenţe, numărul acestor fapte sesizate poliției a crescut, mai multe acțiuni fiind considerate de legiuitor ca periculoase și încadrându-se astfel în sfera faptelor incriminate de lege.
De asemenea, un rol important l-a avut schimbarea legislativă privind ordinul de protecție, tot mai multe victime ale violenței domestice având încredere să sesizeze poliția.
Totodată, un rol important în dinamica raportării faptelor ce țin de violența domestică l-a avut creșterea gradului de informare și conștientizare a persoanelor vulnerabile, ceea ce a condus la o mai mare disponibilitate a victimelor de a sesiza evenimentele violente produse în mediul familial.
Astfel, dacă până acum câțiva ani, faptele de violență raportate poliției reprezentau doar ”,vârful icebergului” fenomenului de violență domestică, măsurile juridice care vin în sprijinul victimei (de exemplu ordinul de protecție), au scos fenomenul dintr-o zonă subterană.
Analiza numărului de ordine de protecție emise în fiecare lună indică o evoluție ascendentă a utilizării acestuia. În prezent, numărul ordinelor de protecție este de peste 4 ori mai mare ca în urmă cu 3 ani. Creşterea acestui număr arată o sporire a gradului de informare cu privire la acest instrument legal şi a disponibilităţii de a-l solicita.
La începutul anului 2018, se aflau în lucru peste 1.600 de ordine de protecție, cu peste 50% mai multe decât la începutul anului 2017. Pe tot parcursului anului trecut au fost emise 2.337 de ordine de protecție, marea majoritate emise la cerea victimei.
Relaţia de cuplu este sursa unei părți importante din violenţele din mediul familial, aproximativ jumătate (53,5%) dintre victimele violenţei intrafamiliale din anul 2017 fie erau sau fuseseră căsătorite cu agresorul, fie trăiau într-o relaţie de concubinaj cu acesta.
Luând în considerare tipul particular de infracţiune, se observă că există anumite infracţiuni ce se produc preponderent între parteneri (soţi/foşti soţi sau concubini). Este mai ales cazul violenţei psihologice (hărţuire, șantaj, ameninţare), dar şi a infracţiunii de loviri sau alte violenţe.
Abordată per ansamblu, infracționalitatea sesizată în familie cunoaște o distribuție relativ uniformă pe medii de producere urban/rural, respectiv 48% dintre fapte sunt sesizate în mediul rural și 52% în mediul urban.
Pe tipuri de infracțiuni însă, atunci când vorbim de violență fizică (tentativă de omor, loviri sau alte violențe) observăm că aceasta se poziționează mai mult în mediul rural, în timp ce, violența psihologică (amenințarea, hărțuirea) se poziționează mai mult în mediul urban.
Din perspectiva genului, în ansamblul victimelor infracțiunilor în familie, putem vorbi despre o dominantă feminină, 70% din totalul victimelor fiind femei.
Factori determinanți ai creșterii numărului de sesizări de cazuri de violență domestică sunt dezvoltarea serviciilor oferite în acest domeniu, îmbunătățirea cadrului legislativ (introducerea ordinului de protecție), popularizarea măsurilor care pot fi dispuse pentru protejarea victimelor abuzurilor domestice, creșterea nivelului de informare a victimelor în legătură cu măsurile ce pot fi dispuse pentru protecția lor și schimbarea treptată a mentalității populației care învață că violența conjugală nu este normală, că are consecințe și că trebuie sancționată.
