Paul Al României şi cei care l-au ajutat să intre ilegal în posesia pădurilor pe care acesta pusese ochii au fost atât de precauţi încât nici avocaţii n-au ştiut cu ce sentinţe se terminau procesele. Unul dintre apărători a aflat după 13 ani că l-a ajutat pe Lambrino să intre în posesia Pădurii Snagov – Fundul Sacului. El a ştiut din 2003 şi până azi că a pierdut procesul, scrie Gandul.info.
Ancheta procurorilor DNA în dosarul retrocedării ”Fermei Regale Băneasa” scoate la iveală modul dubios în care Al României Paul a reuşit să obţină o sentinţă favorabilă la Judecătoria Buftea. Decizie despre care avocatul care l-a reprezentat în instanţă a aflat după 13 ani. Asta în condiţiile în care familia lui Paul Lambrino n-au deţinut niciodată bunurile revendicate şi câştigate în instanţă. Cât îl priveşte pe magistratul care a pronunţat sentinţa, acesta susţine acum că nu are o explicaţie pentru hotărârea dată în 2003, şi că dacă ar fi să se mai pronunţe o dată nu i-ar mai da câştig de cauză lui Paul Lambrino.
Anchetatorii au descoperit toate acestea în timpul anchetei pe care o desfăşoară în dosarul în care sunt cercetate mai multe VIP-uri printre care Paul Lambrino, Remus Truică, miliardarul israelian Benjamin Steinmetz, consultantul Tal Silbertein, Shimon Shevez – fost şef de cabinet al premierului Yitzhak Rabin şi ziaristul Dan Andronic. Cu toţii sunt acuzaţi că ar fi constituit ”un grup infracţional organizat” care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de Lambrino. Gruparea lui Steinmetz ar fi pus la dispoziţie aproximativ patru milioane de euro, care au fost daţi ”prinţului“ în schimbul cedării drepturilor litigioase, dar şi pentru suport mediatic, şi pentru ”a-şi face relaţii” printre magistraţi sau funcţionarii publici.
Primăria Snagov nu s-a apărat în instanţă
Concret, ancheta procurorilor anticorupţie a scos la iveală că pe 12 martie 2003, Paul Lambrino a notificat Primăria Snagov să-i retrocedeze 10,78 hectare din Pădurea Snagov – Fundul Sacului. ”Prinţul” a menţionat că este îndreptăţit la restituire întrucât acest bun ar fi aparţinut lui Carol al II-lea, iar la moartea sa l-a moştenit Elena Lupescu (Elena de România) în calitate de soţie supravieţuitoare. Elena Lupescu a lăsat prin testament întreaga avere lui Monique Urdăreanu, care i-a vândut lui drepturile succesorale, pentru 50.000 de euro. Pe 13 martie 2003, Primăria Snagov i-a respins prinţului solicitarea, motivând că Lambrino nu a făcut dovada clară a faptului că este îndreptăţit la restituire. Ulterior, Paul a dat în judecată Primăria Snagov (dosarul 3383/2003), cerând instanţei să constate că este îndreptăţit să beneficieze de retrocedarea pădurii. Cazul s-a judecat chiar la primul termen, iar reprezentatul Primăriei Snagov a avut o atitudine mai mult decât suspectă: nu a depus întâmpinare, arătând că lasă la aprecierea instanţei admiterea sau respingerea cererii.
Neregulile din sentinţă
Drept urmare, pe 26 iunie 2003, Judecătoria Buftea a admis solicitarea, instanţa constatând că Lambrino este îndreptăţit să beneficieze de cele 10 hectare de pădure în localitatea Snagov. Asta în condiţiile în care, la dosar fuseseră depuse doar nişte înscrisuri în copie xerox, necertificate, fără să existe vreo dovadă că Lambrino este îndreptăţit la restituire şi că pădurea ar fi aparţinut lui Carol al II-lea. De altfel, sentinţa pronunţată nu este nici măcar motivată, ”neexistând la dosar elemente care să permită o minimă analiză a întrunirii condiţiilor legii de retrocedare“, potrivit anchetatorilor. Şi de parcă nu ar fi fost de ajuns, reprezentanţii primăriei Snagov nu au atacat sentinţa, aceasta rămânând definitivă.
Avocatul ”prințului”, angajat de primarul Snagovului
Cum era de aşteptat, procurorii DNA suspectează o înţelegere între Paul Lambrino, mandatarul acestuia, Marin Gostin, şi primarul de atunci al Snagovului, Teodor Biriş. Asta şi pentru că fost preferată obţinerea prin acţiunea în instanţă a pădurii revendicate, în condiţiile în care termenele pentru depunerea cererii în temeiul legii speciale de retrocedare (Legea 18/1991, Legea 1/2000) expiraseră.
Anchetatorii au şi alte indicii ale unei înţelegeri penale între Primăria Snagov şi Lambrino. Mai exact, cercetările au scos la iveală că avocatul care l-a reprezentat pe ”prinț” în instanţă a fost angajat chiar de primarul Biriş. Iar ce s-a întâmplat la finalul procesului este de domeniul ştiinţifico-fantasticului: instanţa a anunţat clar că respinge cererea lui Lambrino, însă în acte a admis-o. Nici avocatul nu a ştiut că i-a fost admisă cererea clientului său. A aflat anul acesta, la 13 ani de la pronunţare, că de fapt a câştigat acel proces pentru Paul Lambrino. ”La termenul de judecată am arătat că nu mai am alte probe de propus şi că solicit judecarea cauzei. Am solicitat admiterea acţiunii pe baza înscrisurilor pe care le-am depus odată cu cererea de chemare în judecată. Din câte îmi amintesc, judecătorul a invocat din oficiu excepţia inadmisibilităţii acţiunii în constatare pentru că se poate promova acţiune în realizarea dreptului. Instanţa a rămas în pronunţare şi apoi a respins acţiunea ca inadmisibilă. Nu mai reţin dacă pronunţarea a fost în ziua judecăţii sau la două, trei zile după aceea”, a declarat avocatul.
Primarul ţinea partea ”prinţului”
Culmea, după pronunţarea sentinţei, chiar primarul l-ar fi sunat şi i-ar fi reproşat că a pierdut procesul intentat Primăriei Snagov. Abia în 2016, la DNA, a aflat cu surprindere că a câştigat procesul în 2003. „Constat cu surpriză că prin sentinţa de la dosar acţiunea a fost admisă, deşi eu am ştiut tot timpul că s-a respins. Singura explicaţie este aceea că probabil după închiderea şedinţei de judecată s-a modificat soluţia pe care judecătorul a dat-o iniţial, având în vedere că în hotărâre nu se consemnează că eu am fost prezent la termen şi am formulat concluzii pentru reclamant”, a declarat avocatul. “Constat cu surpriză că prin sentinţa de la dosar acţiunea a fost admisă, deşi eu am ştiut tot timpul că s-a respins. Singura explicaţie este aceea că probabil după închiderea şedinţei de judecată s-a modificat soluţia”, a spus avocatul lui Paul Lambrino.
Colaboratoarea avocatului a dat declaraţii similare la DNA
”Avocatul a pus concluzii pentru reclamant şi jurista pentru primărie, din câte îmi amintesc aceasta spunând că e de acord cu acţiunea. La proces nu a fost prezent Paul de Hohenzollern şi nici altă persoană din partea lui. După aceea m-a sunat (avocatul – n.r.) şi mi-a spus că am pierdut şi că trebuie să restituim onorariul. Îmi amintesc că soţul meu, care ne-a dus cu maşina la proces, a râs de mine pentru că am pierdut un dosar aranjat”, a declarat colaboratoarea avocatului.
Judecătorul care a dat sentinţa: ”Este criticabilă”
”Atunci când a fost audiat la DNA, în calitate de martor, nici magistratul care a dat sentinţa nu a putut găsi o explicaţie plauzibilă. ”Hotărârea pe care am dat-o o consider astăzi ca fiind una criticabilă, acţiunea ar fi trebuit respinsă ca inadmisibilă pentru că se putea face o acţiune în realizarea dreptului şi astăzi aş respinge o astfel de cerere. Atunci am considerat că acţiunea este admisibilă nefăcând altceva decât să dau posibilitatea persoanei în cauză să se adreseze comisiilor pentru aplicarea Legii 18/1991, care ar fi urmat să verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile legii pentru restabilirea dreptului de proprietate. Aceasta cu atât mai mult cu cât comisia judeţeană Ilfov nu a fost parte în proces şi nu îi era opozabilă astfel hotărârea. Eu nu am avut în niciun moment reprezentarea că îi restabilesc reclamantului dreptul de proprietate pentru cele 10 hectare de pădure”, a declarat magistratul care în prezent lucrează tot la Judecătoria Buftea.
Fundatia Snagov a semnalat inca din noiembrie 2015 despre existenta unei „disparitii” a peste 960 de hectare de padure (nu doar 47ha).
Iata comunicatul de presa initial.
http://www.comunicatedepresa.ro/fundatia-snagov/cum-s-a-redus-rezervatia-naturala-snagov-infiintata-in-1952-de-la-1147-70-ha-la-110-ha-pierderi-si-beneficii-situatia-curenta-nevoi-solutii/
Doar RISE Project a fost interesat si continua cercetarile.
Toti ceilalti ziaristi (probabil) ca au ramas preocupati (prioritar) mentinerea locurile lor de munca