Australienii, interesați de Jilava

În ultimul deceniu, capacitatea mondială de producție de ioni de litiu a crescut de zece ori pentru a răspunde cererii, de asemenea în creștere, a industriei de vehicule electrice (EV). În prezent, primele vehicule puse pe piață se apropie de sfârșitul duratei de exploatare, iar acest lucru înseamnă că, pe măsură ce un număr mare de mașini electrice vor fi scoase din uz, se va acumula și un număr mare de baterii uzate. Într-un raport publicat în mai 2019, Agenția Internațională pentru Energie anticipa o creștere de 800% a numărului de vehicule electrice scoase din uz, fiecare mașină fiind plină de mii de celule. Într-un articol pentru Wired, Daniel Oberhaus numește această situație ”secretul murdar al revoluției EV”, ”o bombă cu ceas a deșeurilor electronice” și apreciază că reciclarea litiu-ionului este singura modalitate de a o dezamorsa.

Potrivit ResearchDive, în 2021 piața europeană de reciclare a bateriilor litiu-ion a fost de 456,20 milioane de dolari și se estimează o creștere cu 19,3% până în 2031, ceea ce ar însemna un venit de 3.015,50 milioane dolari.

Ideea reciclării bateriilor Li-Ion nu este rea, cu atât mai mult cu cât există acești factori majori anticipați pentru piața reciclării bateriilor litiu-ion din Europa.

La pachet cu oportunitatea, vin însă și provocările majore – lipsa unei infrastructuri cuprinzătoare și eficiente de reciclare în Europa. Cele câteva instalații de reciclare, mici și împrăștiate, fac dificilă gestionarea volumelor mari de baterii litiu-ion care se preconizează a fi generate în următorii ani. Înainte de a fi reciclate, bateriile trebuie dezasamblate, un proces dificil. În plus, cunoștințele despre alcătuirea bateriilor Li-Ion sunt deficitare , iar fabricile de reciclare a acestor baterii nu sunt doar simple fabrici. Drept dovadă, numeroase companii și organizații europene cercetează continuu pentru a dezvolta acest sector cu potențial ridicat, care în prezent este segmentat în funcție de chimia bateriilor, sursă, procesul de reciclare, utilizatorii finali și regiune.

România, mereu interesantă

Recent, la Palatul Parlamentului, sub patronajul Comisiei pentru Comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială din Senatul României, a fost organizat dezbaterea cu tema ”Dezvoltarea capacitaților de reciclare a bateriilor de tip Li-Ion în contextul adaptării pieței la cerințele Regulamentului European 1542/2023 privind bateriile și deșeurile de baterii, și tranziția către energia verde”, în cadrul căreia Compania REDIVIUM Australia a anunțat un parteneriat cu ECOWES (companie de colectare și reciclarea bateriilor din România) și Asociația Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor (SNRB) pentru realizarea unui studiu de fezabilitate în vederea realizării în România a unei facilități pentru reciclarea bateriilor litiu-ion cu o capacitate inițială de 10 tone/zi.

Conform acordului, anunțat deja în luna ianuarie a acestui an de compania australiană, ”Redivium și partenerii s-au angajat să colaboreze pentru a finaliza un studiu de fezabilitate pentru o instalație de reciclare a bateriilor ”Spoke” de 10 tone pe zi, care va acoperi economia proiectului, proiectarea preliminară a echipamentelor, aspectul, programul, autorizațiile și estimările costurilor. Redivium și partenerii au convenit, de asemenea, să colaboreze pentru a pregăti un plan de afaceri privind materiile prime bazat pe un volum anual de cel puțin 5.000 de tone, cuprinzând chimia NMC, LMC, LCO și NCA pentru o capacitate de procesare de 10 tone pe zi din T4 2024 până în T4 2027”.

Fabrică la Jilava?

Invitat la eveniment, primarul comunei Jilava, Petre Elefterie Ilie,  a anunțat că ”urmează a fi implementată prima „fabrică de reciclare” a bateriilor de tip Li-Ion, o premieră pentru România și una dintre cele mai mari investiții australiene în România, cu o valoare de peste 40 de milioane de euro. Susțin reciclarea, este foarte importantă pentru mediul înconjurător și nu în ultimul rând mă bucur că sunt făcute investiții în comuna Jilava”.

Așadar, edilul comunei Jilava lasă să se înțeleagă că investiția de multe milioane de euro ar urma să fie făcută în Ilfov, în comuna pe care o administrează, după cum se arată și în comunicatul comisiei senatoriale. Primarul a declarat pentru VIITORUL ILFOVEAN că investiția va fi făcută în etape și, din prezentările făcute, reiese că, pentru început, vor fi create 50 de noi locuri de muncă. Terenul avut în vedere pentru amplasarea fabricii de reciclare se află în proximitatea Autostrăzii A0, la 1 km de locuințe, între Jilava și Berceni. Firma care deține terenul reciclează în prezent baterii. În ceea ce privește impactul de mediu, primarul spune că va fi vigilent, mai ales că are experiența gropii de gunoi de la Vidra și toate problemele care au decurs de acolo.

”Nu știu dacă ați auzit de mine… Dar am scăpat de toate problemele, am 21 de mașini confiscate, inclusiv una de la Sectorul 5… Cu mine nu merge-așa, să fiu eu groapa de gunoi … (…) Nu am cum să le știu din prima (toate informațiile – n.n.). Odată ce vin și prezintă un proiect, eu nu am decât să fiu bucuros. (…)”, a spus primarul, care a adăugat că va cere informații suplimentare. Acesta a mai precizat că pentru problemele de mediu există instituții specializate.

Discuțiile preliminare privind încheierea acestui parteneriat au început în 2022. Acest proces a inclus vizitarea fabricii de reciclare Primobius GmbH din Hilchenbach din Germania. Partenerii au o experiență vastă în domeniul bateriilor și acumulatorilor mai ales în ceea ce privește programele și procesele de tratare și reciclare a bateriilor aflate la sfârșitul duratei de viață. Potrivit prezentării, Ecowes operează în prezent o linie de sortare a bateriilor și două instalații de tratare a bateriilor alcaline și a celor cu Li provenite atât de la populație, cât și cele rezultate din demontarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice.

Asociația SNRB are în prezent peste 820 de membri în România, operează peste 5.000 de puncte de colectare la nivel național și este membru fondator și membru în Consiliul Director al EUCOBAT, (asociația europeană a sistemelor naționale de preluare a responsabilității producătorilor în ceea ce privește bateriile si acumulatorii). Acest acord cu Redivium pentru implementarea unei facilități de reciclare a bateriilor cu Li oferă partenerilor acces direct la o soluție durabilă de reciclare a bateriilor la scară industrială, făcând Ecowes și Asociația SNRB parteneri strategici în regiunile licențiate Redivium, conform comunicatului oficial.

Parteneriatul pentru realizarea unei facilități de reciclare între Redivium și partenerii români se adaugă facilităților Redivium proiectate în Regatul Unit cu G&P Battery Recycling Ltd (GPBR) și în Serbia cu Metalfer Group (Metalfer).

Despre investitor

Potrivit businessnews.com.au, Redivium (RIL, fostă Hannans și Hannans Reward), împreună cu filialele sale, se angajează în explorarea, evaluarea și dezvoltarea proprietăților aurului și metalelor comune în Australia de Vest. Explorează proprietățile aurului, nichelului, fierului, manganului și metalelor de bază.

Proiectul principal al companiei include proiectul de nichel și aur Forrestania situat la est de Hyden, Australia de Vest. Are trei filiale principale: HE Equities, HR Forrestania și Reed Exploration.

În 2012, compania, cunoscută atunci sub numele de Hannans, a achiziționat Scandinavian Resources, listată la ASX, inclusiv filialele sale Scandinavian Resources AB și Kiruna Iron AB. Scopul achiziției a fost de a obține acces la Proiectul Kiruna Iron din nordul Suediei și la portofoliul de proiecte cupru-aur din Suedia și Norvegia.

Compania și-a schimbat numele din Hannans Reward în Hannans în mai 2016 și apoi în Redivium în decembrie 2023.

Riscuri ale bateriilor cu litiu

Asociația RECOBAT PLUS (care în 2011 a obținut din partea Ministerului Mediului prima Licență de Operare pe piață în vederea preluării responsabilităților producătorilor și importatorilor de baterii și acumulatori portabili) atenționează că după stoparea producerii energiei electrice, bateriile continuă să producă reacţii chimice, care formează oxizi metalici, toxici pentru organismele vii.

O baterie poate polua planeta timp de peste 50 de ani. Bateriile poluează apele subterane şi solul planetei.

Când solul şi apa sunt contaminate, aceste substanţe ajung în corpul plantelor şi animalelor, acumulându-se de-a lungul lanţurilor trofice. În urma consumului de către om a acestor plante şi animale, se produc intoxicaţii care afectează adeseori ireversibil sănătatea. Metalele conţinute de baterii pot provoca alergii, sterilitate, pierderi de memorie, boli de inimă, cancer etc.. În ceea ce privește intoxicația cu litiu – afectează grav sistemul nervos, rinichii, căile respiratorii şi inima.

Și totuși…

Într-o analiză pentru BBC, Allison Hirschlag citează un cercetător al Universității din Liecester, Andrew Abbott, care susține că  actuala metodă de reciclare prin mărunțire și purificare este mai costisitoare decât produsele obținute. ”Drept urmare, costă mai mult să le reciclezi decât să extragi mai mult litiu” pentru a face o baterie nouă. De asemenea, în analiza citată se arată că problemele legate de reciclarea bateriilor Li nu sunt chiar simple. ”Exploatarea diferitelor metale necesare bateriilor Li necesită resurse vaste. Este nevoie de 2,2 milioane de litri de apă pentru a extrage o tonă de litiu. În salina Atacama din Chile, exploatarea litiului a dus la scăderea vegetației, creșterea temperaturilor și secetă. Deci, chiar dacă vehiculele electrice pot ajuta la reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO₂) în timpul exploatării, bateria care le alimentează își începe viața încărcată cu o amprentă mare asupra mediului”.

Precedentul Ciorgârla

Așadar, dacă o asemenea fabrică va fi construită la Jilava, cert este că va crea locuri de muncă și va contribui la bugetul local. Despre impactul asupra mediului nu există, deocamdată, informații. Ne amintim însă că în 2021, Consiliul Județean Ilfov a vrut să construiască o stație de sortare a deșeurilor, cu respectarea tuturor normelor europene de mediu, în zona Ciorogârla (către Autostrada A1). Investiția – ,,Sistem de Management Integrat al Deșeurilor” – s-a lovit de refuzul locuitorilor din zonă, aceștia fiind influențați de informații potrivit cărora o asemenea investiție ar duce la poluarea mediului. Oamenii din Ciorogârla au protestat și au strâns semnături contra demersului, iar proprietarul terenurilor s-a retras din proiectul care i-ar fi adus în jur de 1 milion și jumătate de euro.