Acasă Uncategorized Calul troian din inima Europei

Calul troian din inima Europei

DISTRIBUIȚI

Aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen a fost respinsă joi, în cadrul Consiliului JAI. Votul împotriva României a aparținut Austriei, care anunțase încă înaintea ședinței care este poziția sa cu privire la acest subiect, în timp ce Olanda, potrivit unor surse de presă, a votat împotriva Bulgariei.

Pretextul invocat public de Austria pentru a-și justifica opoziția în privința României a fost numărul mare de migranți care ajung pe teritoriul său. Deși instituțiile europene recunosc că rutele de migrație ilegală nu trec prin România, fiind preferată ruta Balcanilor de Vest, Austria continuă să-și susțină opinia. Ulterior, Austria a încercat să acrediteze ideea că firmele austriece din România sunt discriminate. Reacțiile publice ale marilor companii austriece din România arată cu nu este așa. Cel puțin nu în ceea ce prvește băncile, din partea OMV nu am văzut încă nicio luare de poziție oficială. În presă s-a speculat că motivul real pentru care Austria nu este de acord cu intrarea României în Spațiul Schengen are, pe de o parte, resorturi economice care pornesc de la criza energetică actuală (Austria este dependentă în proporție de 80% de gazul rusesc, drept dovadă este recenta decizie privind redeschiderea unei centrale pe cărbuni pentru a putea asigura furnizarea de energie electrică populației), iar pe de altă parte este rezultatul influenței pe care Federația Rusă o are asupra politicienilor austrieci.

Reacția Austriei împotriva României vine la scurt timp după ce UE a stabilit, prin legislație, ca fiind infracțiune încălcarea sancțiunilor împotriva Rusiei și după ce a convenit asupra unui plafon de 60 de dolari pe barilul de petrol.

De reamintit că Austria are o moștenire a sentimentului pro-rus și a relațiilor confortabile cu Moscova, iar dacă Occidentul vrea să-și mențină unitatea împotriva lui Vladimir Putin, mai ales în contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, ar trebui să știe în ce măsură se poate baza pe Austria.

Dacă după al Doilea Război Mondial, Germania a fost ruptă două, sovieticii nu au impus socialismul în Austria, dar au impus condiția să rămână neutră, statut pe care Austria îl are și în prezent, nefiind membră NATO, deși Suedia și Finlanda renunță la această neutralitate tocmai din cauza pericolului pe care îl percep din partea Rusiei.

Viena a preluat de la ruși infrastructura energetică a Austriei, iar administrația sovietică a petrolului mineral a devenit ceea ce este astăzi OMV AG, gigantul de petrol și gaze al țării. În 1968, Austria a devenit prima țară din fața Cortinei de Fier care a semnat un contract pentru a obține gaze naturale din Uniunea Sovietică, devenind hubul hidrocarburilor rusești care ajung în Europa de Vest.

Începând cu 2020, investițiile rusești Austria erau pe locul doi după cele germane, țara fiind un adevărat magnet pentru oligarhii ruși.

Nu este de neglijat nici faptul că politicienii austrieci retrași din activitate și-au continuat carierele în companii rusești. Cel mai cunoscut exemplu este al fostului cancelar al Germaniei, Gerhard Schroeder, dar și foști cancelari austrieci precum Wolfgang Schuessel și Christian Kern au ocupat poziții similare.

Cel mai recent exemplu este al fostului ministru de externe austriac Karin Kneissl, care în 2018 l-a invitat pe Vladimir Putin la nunta ei, iar după ce a dansat cu Putin a făcut apoi o reverență până la podea.

Imaginile din 2018 cu Kneissl, pe atunci ministru de externe al Austriei, dansând cu președintele rus Vladimir Putin au circulat în presa internațională, la momentul respectiv fiind acuzată că subminează politica externă comună a Uniunii Europene.

Rămasă fără partid politic în Austria (Partidului Libertății din Austria, cu care în 2016 formațiunea lui Vladimir Putin – Rusia Unită a semnat un acord de cooperare), Kneissl a fost numită în consiliul de administrație al Rosneft în 2021, la propunerea guvernului rus.

Ca și Schröder, Kneissl a demisionat din funcție după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție care cerea includerea celor doi pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene din cauza legăturilor cu Rusia.

În prezent, fosta ministră Karin Kneissl este analist pentru Russia Today sau publică articole de opinie în presa de la Moscova.

La începutul lunii aprilie a.c., la aproximativ o lună de la atacarea Ucrainei de către Federația Rusă, cancelarul Austriei Karl Nehammer este primul lider european care l-a întâlnit, la Moscova, față în față, pe Vladimir Putin, președintele Federației Ruse.

De reamintit și că în 2014, după invadarea Crimeii, Vladimir Putin a vizitat Austria. Potrivit presei vremii, în discursul său de bun venit, Christoph Leitl, președintele de atunci al Camerei de Comerț Austriece, a glumit despre numeroasele întâlniri pe care le-a avut de-a lungul timpului cu președintele rus, pentru că ambii erau în funcție de atâta timp. „Dictatura”, a glumit Putin, adăugând, spre amuzamentul asistenței: „Dar dictatură bună”.

Potrivit unui raport Reuters, Christoph Leitl, președintele Camerei de Comerț Austriece, a glumit și pe tema invadării Crimeii, spunând că Austria are o revendicare teritorială asupra Ucrainei, deoarece o parte din aceasta aparținea Austriei în 1914.

Putin, care anexase Crimeea în martie, a glumit și el, spunând: ”Ce ar trebui să însemne asta? Ce propui?” – a consemnat, la vremea respectivă, presa.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here