Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I
Totul pare de vânzare în București. Se vând palate de pe Bulevardul Dacia, cavouri monumentale din Cimitirul Bellu – cu tot cu oseminte. Iar acum se vând și forturile de pe Șoseaua de Centură a Capitalei.
“Vând teren în suprafață de 17.199 mp construcție subterană FORT în suprafață de 3.294 mp la Bragadiru. Preț 400.000 de euro, la licitație în 25.11. 2021”, spune anunțul. “Fortul” de vânzare este de fapt o baterie neidentificată în Cartea Funciară, cu patru proprietari, două societăți comerciale și două persoane fizice. Este una dintre cele mai bine conservate baterii care înconjoară Bucureștiul, fără prea multe deșeuri și gunoaie, aparent abandonată. Suprafața inițială a terenului era de 8.7336 ha, conform Decretului regal nr 236/03.09 din anul 1886, scrie b365.ro.
Forturile au ajuns la primăriile locale sau au fost vândute direct către privați
Dorothee Hasnaș, arhitec : “După anul 1989 Armata și-a făcut ordine în registre și a început să decomisioneze proprietățile de care nu mai avea nevoie. Forturile au ajuns la primăriile locale sau au fost vândute direct către privați. Primăriile locale fac de multe ori puneri în posesie, le spun retrocedări, dar este greșit folosit termenul. Retrocedezi ceva ce a fost naționalizat, ori fortificațiile nu au fost naționalizate niciodată”.
“Imobilele Armatei nu sunt trecute în cartea funciară pentru că sunt secrete de stat, așa că cine intră în posesia lor poate să facă ce vrea cu ele”
Dorothee Hasnaș: “Centura de fortificații a Bucureștiului este o realizare fantastică a Regelui Carol I și ar trebui tratată ca un ansamblu. Proprietatea scoasă la vânzare la Bragadiru este o baterie, nu un fort. Se întâmplă ceva important din punct de vedere tehnic și juridic: bateria aceasta nu apare în cărțile funciare. În anunțul de vânzare, ei vând fortificații deoarece se pare că pe piața funciară totul poartă denumirea de fort, deși bateriile sunt mai mici, iar fortul este un complex în sine. Ideea este că, atât timp cât forturile nu sunt clasate ca ansamblu, tu poți să desființezi construcția pentru că nu este nici în zonă protejată, nici în nimic. Norocul fortificațiilor a fost că, deși au încercat să le dărâme și să fure cărămizi, au renunțat pentru că sunt atât de bine construite, încât efortul este mult prea mare. Ca să furi trei saci de cărămizi muncești trei zile. Sunt foarte frumoase ca proporții, sunt incredibile și foarte funcționale pentru ceea ce au fost gândite. Au trepte, au niște bolți de beton, treptele sunt niște drugi din bazalt pe care, tot așa, nu au putut să-i fure, norocul lor. Cine o să cumpere la Bragadiru, cumpără o fortificație istorică, nu un teren”.
Studiu realizat de CJ Ilfov / Plan de salvare a forturilor realizate de Regele Carol I
În cadrul unui studiu realizat pentru Consiliul Județean Ilfov, o echipă de arhitecți, istorici și jurnaliști a elaborat o strategie de dezvoltare pentru aceste obiective istorice și arhitecturale unice în România. Lucrări militare de artă.
Dorothee Hasnaș: “Vrem să punem în circuitul urban ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului. Construite la sfârșitul secolului al XIX-lea ele reprezintă o uriașă resursă neexploatată a regiunii București-Ilfov. Am putea să avem în aceste clădiri și în jurul lor spații culturale, comunitare și de creație artistică. Spații verzi și terenuri de sport, turism tematic și cultural, zone de agrement. Din punct de vedere al patrimoniului cultural și istoric, obiectivul nostru este clasificarea, igienizarea, punerea în siguranță și reabilitarea acestor monumente tipice stucturilor defensive europene”.
Fortificațiile au fost proiectate de generalul Brialmont, cel care-a realizat și centura de apărare a Anvers-ului și a Liege-ului
Ca să realizeze acest proiect excepțional de o mare importanță strategică națională, Regele Carol I l-a chemat în țară pe generalul belgian Henri Alexis Brialmont, renumit pentru realizarea fortificațiilor de la Anvers și Liege.
Rețeaua de fortificații “Cetatea București” avea un perimetru de 72 de km și era compusă din 18 forturi dispuse la intervale de 4 km și 18 baterii – redute intermediare. Pentru aprovizionarea lor s-a construit o șosea, șoseaua de astăzi de centură a Bucureștiului, și o cale ferată care există și în prezent. S-au folosit 253 de milioane de cărămizi. Cimentul, materialul principal din componenta betonului, dar și a materialului care lega cărămizile, a fost importat din Franța și din Germania. Calea ferată a fost construită între anii 1885-1890 și măsura 74 de km, plus 10 km linii de garaj. Se află și astăzi la 100 de metri de fortificații. Șoseaua de centură dubla linia ferată. – pe larg în b365.ro Foto: b365.ro
