Comparație sondaje INSCOP pentru alegerile EUROPARLAMENTARE (aprilie, mai) vs. REZULTATE OFICIALE

Estimările publicate de INSCOP Research în sondajele din aprilie și mai 2024 atât în ceea ce privește prezența, cât și intenția de vot au fost confirmate la urne.

„Sondajele făcute serios nu au greșit chiar dacă datele au fost culese cu două săptămâni înainte de alegeri. Principalele concluzii în urma comparației dintre datele de sondaj și rezultatele oficiale sunt următoarele:

1. Estimare generală foarte bună în condițiile unui procent foarte ridicat de voturi anulate
2. Estimare precisă a prezenței la urne
3. Estimare bună a votului pentru Alianța PSD-PNL
4. Estimare precisă a votului pentru AUR, UDMR, SOS România, PUSL, alte partide
5. Diferență mai ridicată între estimarea intenției de vot pentru ADU și rezultatul obținut de ADU. Diferență mai mică între estimarea ADU+REPER și votul ADU+REPER
6. Estimare foarte bună a performanței candidatului independent Nicu Ștefănuță
7. Estimare precisă a votului pentru partidele mici,” a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.

Comparație între estimările de prezență publicate de INSCOP versus prezența oficială la alegerile din 9 iunie

Raportat la respondenții care au ales un partid și declarau că vin sigur la vot, estimarea prezenței la alegerile europarlamentare publicată de INSCOP în sondajul din aprilie era de 51.1%, respectiv de  51.3% în mai. Prezența la alegerile europarlamentare după numărarea a 99.2% dintre secțiile de votare a fost de 52.3%.

Comparație intenție de vot în sondajele publicate de INSCOP versus rezultatele alegerilor europarlamentare

Vom compara datele sondajului publicat de INSCOP în aprilie privind intenția de vot a respondenților care au ales un partid, indiferent dacă declarau că vin sau nu la vot – 74.4% din eșantion, datele publicate de INSCOP în mai privind intenția de vot a respondenților care au ales un partid și declarau că merg sigur la vot – 51.3% din eșantion și rezultatele alegerilor europarlamentare după numărarea a 99.2% dintre secțiile de votare.

Alianța PSD și PNL era cotată în aprilie 46.6% din voturi, în mai cu 44.3% și a obținut la alegerile europarlamentare 48.7%.

AUR era cotat în aprilie cu 16.7% din voturi, în mai cu 15.3% și a obținut la alegerile europarlamentare 14.95%.

ADU era cotată în aprilie  cu 13.8% din voturi, în mai cu 16.8% și a obținut la alegerile europarlamentare 8.63%.

UDMR era cotat în aprilie cu  5.1% din voturi, în mai cu 5.8% și a obținut la alegerile europarlamentare 6.53%.

SOS Romania era cotat în aprilie cu 4.5% din voturi, în mai cu 4.7% și a obținut la alegerile europarlamentare 5.04%.

Partidul Diaspora Unită era cotat în mai cu 2.2% din voturi și a obținut la alegerile europarlamentare 1.79%.

REPER era cotat în aprilie cu 1.8% din voturi, în mai cu 1.5% și a obținut la alegerile europarlamentare 3.69%.

PUSL era cotat în mai cu 1.1% din voturi și a obținut la alegerile europarlamentare 1.47%.

Alte partide (Partidul România Mare, Partidul Patrioților, Partidul Alternativa Dreaptă)  erau cotate în mai cu 2.1% din voturi și au obținut la alegerile europarlamentare 2.26%.

Nicolae Ștefănuță (independent) era cotat în mai cu 2.6% din voturi și a obținut la alegerile europarlamentare 3.05%.

Alți candidați independenți (Vlad Gheorghe, Silvestru Șoșoacă, Paula Pârvănescu) erau cotați în mai cu 3.6% din voturi și au obținut la alegerile europarlamentare 3.97%.

https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2024/06/Comparatie-sondaje-INSCOP-vs-rezultate-alegeri.pdf

 17 percheziţii în Bucureşti şi în Ilfov

Poliţiştii Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti au făcut, miercuri dimineața 17 percheziţii în Bucureşti şi în Ilfov, într-un dosar în care mai multe persoane sunt acuzate că abordau cetăţeni străini, pe care îi invitau să consume alcool, iar apoi, folosindu-le cardurile sau telefoanele, le sustrăgeau bani din conturi. În unele cazuri, victimelor le erau luate prin violenţă diverse bunuri, uneori chiar şi prin lipsire de libertate.

Acuzaţiile din dosar sunt furt, tâlhărie calificată, lipsire de libertate în mod ilegal, acces ilegal la un sistem informatic, efectuarea de tranzacţii financiare în mod fraudulos şi tăinuire.

Din datele și probele administrate, a rezultat că mai mulți bănuiți identificau persoane vătămate, de regulă cetățeni străini, pe care le conduceau în incinta a două societăți comerciale, sub pretextul consumului de alcool, în compania unor diverse persoane.

După ce îi îmbătau, le-ar fi manipulat telefoanele mobile sau cardurile bancare, efectuând mai multe tranzacții financiare sau procedau la transferarea unor sume de bani prin intermediul unor aplicații de banking, către diferite conturi.