Acasă Economie Continuă lucrările de reabilitare și consolidare ale Mănăstirii Căldărușani

Continuă lucrările de reabilitare și consolidare ale Mănăstirii Căldărușani

DISTRIBUIȚI

Ansamblul de monumente istorice al Mănăstirii Căldărușani, situat pe un teren în suprafață totală de 693.988 mp, se învecinează la vest cu şos. Mănăstirii Căldărușani, la nord, est și sud cu lacul Căldărușani și are accesibilitate directă prin DJ101 C.

Ansamblul se află la aproximativ 25 km de București și este situat pe o peninsulă având lățimea de circa 200 de metri și lungimea de circa 600 de metri. Aceasta este orientată nord-vest – sud-est, pe un platou care coboară pe margini, în taluz, către lacul Căldărușani.

Inițial, mănăstirea era constituită doar din Biserica Sf. Dimitrie şi construcţiile perimetrale (chilii), aşa-numita ”Cetate” – incinta istorică. Ulterior, în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, s-au construit alte clădiri, în special pe latura nordică: Pinacoteca, Arhondaricul şi Stăreţia, Biserica Sf. Ioan Evanghelistul, în cimitir, anexe gospodăreşti, ateliere, iar pe latura sudică, reşedinta arhiepiscopului. Clădirea atelierelor reprezintă limita celei de a doua incinte.

Intervențiile necesare pentru Biserica Sf. Dimitrie și Biserica Sf. Ioan Evanghelistul au în vedere arhitectura, structura, instalaţiile, dar vor avea loc și intervenţii pentru componentele artistice: piatră, pictură și lemn, conform avizului Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.

Valoarea totală a finanțării depășește 22,3 milioane de lei (din care 2,9 milioane de lei contribuție proprie, 19,4 milioane de lei fiind finanțare nerambursabilă).

Proiectul are în vedere și realizarea unor lucrări de construcții, instalații și dotări aferente investiției conexe investiției de bază de tip info-chișc și grup sanitar pentru persoane cu dizabilități, reabilitare drumului de acces și amenajarea unei parcări, în vederea introducerii obiectivului de patrimoniu în circuitul turistic judeţean şi regional. De asemenea, cele două obiecte de patrimoniu vor fi digitalizate, în vederea accesului la patrimoniul cultural

Mănăstirea Căldărușani este monument istoric și face parte din patrimoniul cultural național. Numele mănăstirii provine de la configurația locului, care are aspectul unei căldări. În muzeul mănăstirii se află un important tezaur cu obiecte bisericești din aur și din argint. Este una dintre cele mai mari și mai vechi mănăstiri ortodoxe din Muntenia. Se află pe malul lacului Căldărușani, pe teritoriul comunei Gruiu.

Ansamblul monahal de la Căldărușani este compus din biserica mare (Sf. Dimitrie), zidită în centru, chiliile, așezate inițial pe trei laturi, zidul de răsărit, turnul clopotniță, biserica din cimitir (Sf. Ioan Evanghelistul).

Construcţia Mănăstirii Căldăruşani, ctitorie a lui Matei Basarab, domn al Ţării Româneşti între anii 1632-1654, se încheia, după numai 100 de zile, la 20 octombrie 1638. Situată în fostul Codru al Vlăsiei, Mănăstirea Căldăruşani reprezintă un reper în istoria arhitecturii munteneşti, o realizare-cheie pentru înţelegerea arhitecturii religioase a secolelor XVII – XIX, cu o semnificaţie culturală şi memorială aproape necunoscută.

Un detaliu important, care aduce o valoare considerabilă mănăstirii, este legat de opera pictorului Nicolae Grigorescu, care, după ucenicia de pe lângă Anton Chladek şi de pe lângă fratele său mai mare, Gheorghe, s-a aflat la Mănăstirea Căldăruşani, în anii 1854 și 1855, chiar înainte de a pleca să realizeze ansamblurile de la Mănăstirile Zamfira şi Agapia.

Tot aici se află prima şi singura pinacotecă românească cu caracter religios din ţară, cu portrete pictate ale unor prelaţi.

Lucrările de aici sunt semnate de nume importante precum pictorul Sava Henţia, pictori iniţiaţi la Şcoala de la Căldăruşani, pictorul I. Bărbulescu etc. Alături de colecţia de pictură se regăsesc litografii, fotografii de epocă, obiecte personale ale stareţului, şi mici obiecte de mobilier.

De istoria mănăstirii este legat şi numele episcopului Greco- catolic Iuliu Hossu, care a fost închis la Mănăstirea Căldăruşani, după care a fost transferat la penitenciarul de la Sighet, pentru ca în anul 1955 să fie adus din nou aici, unde a avut domiciliu forțat până la sfârşitul vieţii, la 28 mai 1970.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here