Copiii din România fumează de la vârste fragede

Inițiativa 2035 – Prima Generație Fără Tutun a României reamintește: În România copiii fumează curent în procent mult mai mare comparativ cu alte țări europene

Experții în sănătate din organizațiile membre ale Inițiativei 2035 – Prima Generație Fără Tutun a României denunță interferența industriei tutunului și a altor industrii cu interese comerciale directe în dezbaterile legate de adoptarea politicilor de sănătate publică.

La 21 martie 2018, cele peste 350 de organizații membre ale Inițiativei 2035 Fără Tutun – asociațiile medicale, academice, liderii facultăților de medicină, organizațiile de tineret și copii, au solicitat printr-un document de poziție autorităților române să inițieze modificările legislative care să adreseze situația de ”urgență de sănătate publică” reprezentată de consumul de tutun în rândul adolescenților și tinerilor în România. Pe baza datelor existente furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică și de ultimele studii în rândul acestor categorii de vârstă (GYTS 2013, HBSC 2014, Johns Hopkins 2016), în ciuda evoluției pozitive începând cu anul 2004, în România copiii fumează curent în procent mult mai mare comparativ cu alte țări europene, situând țara noastră pe locul 4, respectiv 7 în topul adolescenților de 13 ani, respectiv 15 ani, care fumează săptămânal.
De aceea, organizațiile membre ale Inițiativei 2035 Fără Tutun consideră că autoritățile române trebuie să intervină ferm și consecvent pentru accelerarea scăderii numărului de copii și tineri care încearcă și ulterior continuă consumul produselor din tutun.

”Ulterior acestei poziții clare și exprimate fără echivoc observăm, fără surprindere, asaltul agresiv cu iz comercial al industriei tutunului și al industriilor conexe. Campanii ale unor anumite canale media care beneficiază de diverse forme de sponsorizare din partea industriei tutunului sunt menite să blocheze și să discrediteze eforturile organizațiilor cu preocupare constantă pentru reducerea consumului de tutun în România.
Considerăm că este de datoria experților în sănătate publică care s-au alăturat voluntar acestei campanii să ia poziție față de aceste încercări și să reafirmăm determinarea membrilor Inițiativei 2035 Fără Tutun de a oferi fundamentarea științifică și medicală a propunerilor noastre. În acest context, am observat tentativele de influențare a opiniei publice din România în a crede că diverse instituții europene din domeniul sănătății publice ar recomanda anumite tipuri de produse din tutun, mai precis produsele din tutun încălzit. Se face, în toate aceste comunicări publice o confuzie intenționată și vădit co-interesată între diversele tipuri de produse din tutun, în încercarea evidentă de a profita de reglementări aparținând unora dintre aceste categorii sau de lipsa de reglementare a altora. Aceasta este o interpretare complet non-conformă cu realitatea și complet neadaptată la situația de sănătate publică a României. Se citează frecvent, în acest context de manipulare și dezinformare condusă de entități cu interese comerciale, opinia așa-zis favorabilă noilor tipuri de produse de tutun față de cele tradiționale a autorităților de sănătate publică din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord. Precizăm, în acest sens, două aspecte relevante: Regatul Unit înregistrează o prevalență a fumatului în rândul populației adulte de 15% (față de aproape dublu în România) și – Regatul Unit are unele din cele mai stricte reglementări la nivel european ale produselor din tutun, inclusiv în ceea ce privește publicitatea, promovarea, sponsorizarea sau expunerea produselor din tutun (interzicere completă a afișării la locul de vânzare). Aceste reglementări stricte se aplică tuturor produselor din tutun, inclusiv formelor noi de livrare a nicotinei. Insinuările că recomandările acestor organizații ar conduce la nevoia de reglementare specială și mai favorabilă comercial a unor produse din tutun față de altele sunt, ca atare, nesusținute de politicile aplicate exact în țările din care se citează în sens manipulatoriu. De asemenea, Regatul Unit&Scoția, alături de Norvegia, Finlanda, țări citate de către promotorii manipulării comerciale, au strategii asumate la nivel guvernamental de reducere accelerată chiar a consumului de tutun. Aceste state au adoptat politici extensive de reducere a consumului de produse din tutun astfel încât până în anii 2030, 2035 sau 2040, Irlanda, Scoția, Norvegia respectiv Finlanda să fie țări în care prevalența fumatului în rândul adulților să fie de maxim 5%, adică să fie țări libere de tutun și nu numai de țigări sau fum.
O atenție specială a fost acordată în aceste manipulări media produselor noi din tutun încălzit, în mod clar afectate comercial de perspectiva reglementării uniforme. În acest sens, denaturarea deciziei Comitetului de Experți al Food and Drug Administration din SUA (Ianuarie 2018) merită o analiză aprofundată din partea noastră, ca experți în sănătate publică. Comitetul a concluzionat că dovezile prezentate de producător în susținerea afirmațiilor că produsul său reduce riscul de boli induse de consumul de tutun sau că are potențialul de a susține fumătorii pentru renunțarea la fumat sunt insuficiente. De asemenea, comitetul a concluzionat clar că nu au fost oferite dovezi legate de impactul produsului asupra non-fumătorilor tineri și influențării acestora. Comitetul a admis că există un nivel mai redus de expunere la substanțe toxice, însă acest lucru nu se corelează cu afirmațiile de reducere a unor boli induse de consum. Aceste concluzii sunt congruente cu rezultatele unor studii foarte recente, independente care încep să fie publicate și care arată, printre altele, că aceste produse eliberează emisii de alte substanțe toxice decât cele din fumul clasic de țigară. Separat, evaluarea Direcției de Sănătate Publică din Anglia (Public Health England) citată frecvent, realizată pe baza datelor disponibile până în iulie 2017, concluzionează că datele legate de impactul produselor din tutun încălzit se bazează aproape exclusiv pe studii finanțate de industria tutunului, iar studiile disponibile până la acel moment nu au evaluat riscurile de expunere pasivă și nici riscurile asupra copiilor și tinerilor. Ca atare, concluzia se referă clar la nevoia de cercetări suplimentare pentru aceste produse și nicidecum la reglementarea lor specială, diferită de cea a produselor din tutun tradiționale. Începând cu jumătatea anului 2017, s-a observat demararea publicării unor studii independente asupra noilor produse din tutun, care demonstrează, prin măsurători de laborator, atât profilul lor nesigur pentru expunerea non-utilizatorilor, cât și expunerea consumatorilor la substanțe toxice noi, rezultate în urma încălzirii filtrului produsului. Mai mult, chiar din datele furnizate de producător reiese riscul de utilizare duală a produselor noi cu nicotină și a produselor clasice din tutun în spații publice închise. De altfel, chiar afirmațiile producătorilor de astfel de produse indică admiterea faptului că ele nu sunt complet sigure pentru utilizare în spații închise(conform declarațiilor publice ale reprezentanților producătorului). Argumentele de mai sus vin să fundamenteze principiul care stă la baza solicitării noastre către autoritățile române: produsele ale căror emisii sunt dovedite a fi nesigure pentru utilizare în spațiul public închis trebuie să fie interzise pentru a fi utilizate în aceste spații. xistă, într-adevăr diferențe  de reglementare a produselor din tutun și a țigărilor electronice între diferite țări, mai ales în ceea ce privește taxarea ori publicitatea  Aceste diferențe țin, însă, de particularitățile de sănătate publică ale țării respective, de prevalența fumatului în rândul diverselor categorii de vârstă și de strategiile individuale hotărâte de către experții de sănătate publică, dar cu respectarea principiilor fundamentale ale Convenției Cadru privind Controlul Tutunului a Organizației Mondiale a Sănătății. Reglementările din diverse țări sunt, în marea lor majoritate, extrem de cuprinzătoare, mergând până la interzicerea totală a unor tipuri de produse din tutun (incluzându-le pe cele încălzite) sau țigări electronice. Într-o recomandare din anul 2018, forumul global al sănătații, Organizația Mondială a Sănătății, a reafirmat nevoia reglementării unitare a oricărui produs din tutun ca un produs adictiv deoarece consumul de tutun reprezintă cauza nr. 1 de boală prevenibilă în lume. Nu în ultimul rând, dorim să readucem aminte istoricul dovedit de manipulare al industriei tutunului. Solicităm atât mass-media, cât și autorităților statului român să respecte principiile Convenției Cadru privind Controlul Tutunului, transpusă în legea nr. 332/2005, inclusiv cele legate de prevenirea interferenței intereselor comerciale în procesele decizionale legate de sănătatea publică. Manipulările cu interes comercial direct nu trebuie să devieze Guvernul și Parlamentul României de la îndeplinirea angajamentelor de sănătate publică asumate prin tratate internaționale și legi în vigoare. În aceste condiții, cele peste 350 de organizații non-guvernamentale, medicale, academice, de protejare a drepturilor tinerilor și copiilor reînnoiesc solicitarea adresată Parlamentului și Guvernului României de adoptare de urgență a modificărilor legislative care să îndepărteze orice surse de publicitate și promovare, directă și indirectă, pentru produsele din tutun definite în mod cuprinzător, și de completare a legislației din domeniul controlului tutunului care adresează direct prevenirea expunerii la efectele nocive ale acestora. Reafirmăm că avem obligația morală și legală de a crea un mediu social care să favorizeze opțiunea copiilor și adolescenților de a rămâne nefumători și de a reduce impactul dramatic curent al consumului de tutun în rândul acestei categorii de vârstă”, se arată într-un comunicat remis PROMPT MEDIA.