Președintele Comisiei pentru Mediu din Senat, senatorul USR Allen Coliban, a realizat un raport privind ”Situația deșeurilor în România”. Concluzia raportului este că sectorul managementului deșeurilor din România se află într-o criză generalizată.
Raportul conține nouă studii de caz care au ca obiect depozite de deșeuri neconforme, depozite de deșeuri conforme, Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor, stații de sortare, precum și facilități de tratare și reciclare. Vizitele din teren efectuate de-a lungul a cinci luni au scos la iveală grave nereguli care afectează mediul înconjurător și sănătatea populației.
”Scopul anchetei parlamentare privind situația managementului deșeurilor în România a fost de a face o analiză obiectivă și factuală atât a aspectelor negative cât și a bunelor practici din domeniu, într-un moment cheie pentru țara noastră pe de o parte, de adoptarea unei strategii naționale de gestiune a deșeurilor pe de altă parte, de sancțiunile pe care le vom avea de plătit ca țară pentru neatingerea țintelor asumate. În acest context, decizia majorității parlamentare de a respinge un raport amplu, de pagini și anexe, rod al 6 luni de muncă și al 9 vizite în teren, este una iresponsabilă, de ascundere a gunoiului sub preș”, a declarat Coliban.
Ancheta parlamentară a scos la iveală probleme grave în domeniul gestionării deșeurilor. Incendiile la gropile de gunoi sunt periculoase deoarece produc emisii toxice, cauzate de combinația multitudinii de compuși chimici ai deșeurilor aflate în depozit. De asemenea, levigatul ce rezultă din aceste depozite de deșeuri este toxic pentru mediu înconjurător, odată ce intră în sol ajunge în pânza freatică și chiar în apa utilizată de populație. USR a realizat un policy paper pe această temă, disponibil aici.
Una dintre cauzele crizei din acest moment este suspendarea taxei la depozitare care contribuie semnificativ la reducerea cantităților de deșeuri depuse la groapă și direcționarea lor către reciclare. USR a realizat un policy paper pe această temă, disponibi aici.
Raportul a fost respins la vot în cadrul plenului Senatului din 18 aprilie, senatorii arătând o lipsă de responsabilitate față de problemele de mediu evidențiate.
Concluziile integrale ale Comisiei se regăsesc în raportul disponibil aici.
Concluzii: Pata Rât este unul dintre cele mai grave dezastre ecologice din România. Depozitul neconform de lângă Cluj s-a aprins în toamna anului trecut declanșând o scurgere de levigat care a ajuns până în Someș. Nici până în prezent situația nu s-a ameliorat, dimpotrivă poluarea a luat amploare, incendiile au continuat, iar autoritățile locale sunt implicate într-un conflict politic care blochează situația de la Pata Rât.
Târgu Lăpuș este un exemplu pozitiv în peisajul managementului deșeurilor din țara noastră. Municipalitatea a reușit implementarea unui sistem care a dus la colectarea selectivă a deșeurilor în proporție de 60%.
SMID-ul de la Tărpiu, județul Bistrița-Năsăud era, la vremea vizitei Comisiei pentru Mediu, unul dintre cele două sisteme funcționale dintre cele 32 contractate de România. De la deschiderea oficială din 2013 până acum s-au semnalat o serie de nereguli, de la greșeli de proiectare care pun în pericol apele subterane la dificultatea de gestionare a celor 2.000 de containere semi-îngropate din Bistrița.
Depozitul conform de la Mestecăniș, județul Suceava a ridicat semne de întrebare încă din timpul proiectării având în vedere poziția sa în vârful unui munte. Construcția sa a provocat distrugerea unui munte într-o zonă cu impotanță ecologică și turistică, în comuna Pojorâta.
Brașovul este județul din țară cu cele mai multe gropi neconforme din țară și, probabil, cel mai în urmă cu procedura de realizare a SMID-ului. Tot la Brașov, membrii Comisiei au aflat că există o diferență foarte mare între cantitatea de deșeuri estimate a fi produse de populație și cantitatea de deșeuri care ajung la depozit, ajungând în ape și păduri, o situație care nu este unică în țară.
Groapa neconformă de la Măldărești, județul Vâlcea a atras atenția publicului prin incendii repetate de-a lungul a patru luni de zile. Fumul provocat de incendii, precum și levigatul scurs în apele din zonă au poluat semnificativ mediul și au afectat locuitorii din zonă care se află la mai puțin de 500 de metri de groapă.
Hidrogenul sulfurat afectează viața a 800.0000 de locuitori din nordul Bucureștiului de ani de zile, iar autoritățile nu reușesc să ia măsuri. Depozitul de deșeuri din nordul orașului gestionat de compania Iridex este sursa nemulțumirilor oamenilor.
Stația de tratare a deșeurilor Romwaste din București funcționează la capacitate redusă din cauza lipsei unui sistem eficient de colectare selectivă care să asigure un flux de deșeuri în stația de sortare.
Cea mai mare stație de reciclare a deșeurilor din Europa, Green Group, se află la Buzău și se bazează în proporție de peste 50% pe deșeuri din import tot din cauza lipsei de deșeuri reciclabile de pe piața internă. În schimb, deșeurile ajung în proporție covârșitoare la groapă.
