Cum poți cuceri o țară cu Facebook-ul!

O poză, mai multe zvonuri, un canal de socializare, lipsa de reacție a autorităților – au fost suficiente pentru ca în decurs de câteva zeci de ore o țară să intre în panică și victima propriilor acțiunilor. Această situație arată cât de puternice sunt rețelele de socializare, dar mai ales rețele informale din România, cât de repede circulă informația din gură în gură (telefon în telefon) și unde poate duce aceasta.

Dar cum se formează prețul benzinei?

România achiziționează 78% din țiței din import la prețuri care sunt conectate la prețul țițeiului de pe bursele internaționale. Acest țiței este rafinat, transportat, depozitat și vândut prin intermediul benzinăriilor. Costul acestor operații este de cca. 1,6 lei/litru de benzina de Premium 95. Ulterior, prețului final, statul îi aplică taxe și accize.

În data de 10 martie 2022, ora 9.45, prețul Brent al țițeiului era de 112,84 $/baril și la un curs leu-dolar de 4,5 leu/$, prețul la pompă ar trebui să fie de cca. 7,95 lei/litru.

Este adevărat în data de 8 martie 2022 prețul țițeiului a atins un nivel maxim al prețului de 139 $/barilul, aspect care dacă s-ar fi păstrat ar fi determinat un preț la pompă de 8,83 lei/litru. Dar, în câteva ore, acest preț a scăzut la nivelul prețului care există și în prezent 107 – 114 $/baril.

Totuși, în data de 9 martie, în România, unele benzinării au crescut prețul la pompă. Dacă în prima parte a zilei de ieri creșterea prețului a fost influențată de o poză (fotografie), care arăta un preț de 11 lei/litru într-o benzinărie, și a răspândirii unor fake-news-uri privind iminența unei scumpiri generalizate într-un interval de maxim 24 de ore (acțiune determinată în diferite proporții de părți interesate în manipularea prețului și a cantităților vândute pe termen scurt), în cea de-a doua parte a zilei creșterea prețului a fost determinată tocmai de cerere și ofertă, adică exact de creșterea cererii care întotdeauna va atrage o creștere bruscă a prețului (relatată de mulți dintre cei care au stat la cozi cu orele).

Din păcate nu putem să nu remarcăm, încă o dată, modul defectuos în care statul (nu)acționează în astfel de situații. Isteria în care au fost atrași românii, ținuți la cozi noaptea, a fost abordată superficial cu mesajul auzit de atâtea ori: ”nu se scumpește benzina”. Oare de câte ori au auzit oamenii aceste cuvinte anul trecut  când se discuta despre energie electrică și gaze naturale?

Un alt mesaj lansat de autorități: ”Mâine se vor face controale, se vor da amenzi etc”.

De ce mâine? De ce nu azi? Suntem în plină criză mondială!

Obișnutul: ”Am terminat programul, Reveniți mâine!” nu este pentru aceste vremuri.

Dincolo de bătaia de joc la adresa românilor este totuși situația haotică, periculoasă, în care poate degenera această isterie. Orice vârf de achiziție determină o golire a rezervoarelor din stații, dacă cisterna de aprovizionare nu este programată să vină mâine, ce o să facem? Nu vor mai circula Salvarea, Poliția, transportul în comun etc., pentru că s-a vândut tot stocul într-o noapte?

• Imediat (nu mâine sau poimâine) autoritățile trebuiau să fie în toate benzinăriile și să aplice legea privind vânzarea speculativă!
• Imediat autoritățile trebuiau să fie în toate benzinăriile și să aplice legea în ceea ce privește transportul produselor petroliere în recipiente improvizate!
• Imediat autoritățile trebuiau să solicite mobilizarea tuturor cisternelor care să transporte benzina/motorina la benzinării, astfel încât, indiferent cât se vinde într-o zi, stațiile să nu rămână fără benzină/motorină până mâine!

Oamenii sunt speriați și stresați după ieșirea din starea de alertă, și au un război la o aruncătură de băț.

În România rețeaua informală este mult mai puternică decât cea formală, iar rețelele de socializare amplifică această caracteristică naturală a românilor, aspect care trebuie conștientizat și folosit de autorități. Nu în ultimul rând trebuie să înțelegem că nu putem continua să acționăm ca în starea de dinainte de pandemie.