În vară, CAB a anulat sute de interceptări făcute de SRI pe MSN
Curtea de Apel București (CAB) a decis restituirea la parchet a dosarului în care fostul șef al Fiscului, Sorin Blejnar, și fostul șef al Vămilor, Viorel Comăniță, sunt acuzați că ar fi sprijinit gruparea evazionistă a lui Radu Nemeș pentru 2 milioane de euro, potrivit portalului CAB, scrie G4Media.
”Dispune restituirea la parchet a cauzei privindu-i pe inculpaţii Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel, Florea Sorin şi Blejnar Andreea Florentina, trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 20/P/2019 din data de 21.08.2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a corupţiei”, este decizia CAB din 4 noiembrie 2020.
Potrivit unor surse judiciare, motivul restituirii ar putea fi faptul că judecătorul a cerut procurorului să precizeze exact data și ora primirii mitei, nu perioada în care s-ar fi primit banii de către Blejnar și Comăniță.
Deciza Curții de Apel București nu este definitivă, ea putând fi atacată cu apel la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), procedură care durează cel puțin câteva luni.
Pe 31 iulie 2020, judecătorul de cameră preliminară de la CAB a anulat sute de înregistrări telefonice, realizate de SRI pe mandat de siguranță națională (MSN), inclusiv cele dintre Codruț Marta si Elan Schwartzenberg, în baza deciziilor CCR 55/2020 și 22/2018.
”Constată nulitatea proceselor verbale de redare a convorbirilor şi comunicărilor telefonice, după cum urmează: (…)
– proces – verbal întocmit la data de 12.12.2017 cu ocazia redării în forma scrisă a conținutului a 485 comunicări telefonice tip voce și SMS purtate în perioada 02.03.2012 – 28.05.2012 de către Marta Codruț Alexandru, Pușcașu Ștefan, Buliga Mihai, Nemeș Radu, Comăniță Viorel, Florea Sorin, Blejnar Sorin, Schwartzenberg Emilian, interceptate în baza Autorizaţiilor nr. 33/01.03.2012, 38/08.03.2012, 53/30.03.2012 şi 71/27.04.2012, emise de Curtea de Apel Bucureşti (…)
– proces – verbal întocmit la data de 29.05.2017 cu ocazia redării în forma scrisă a conținutului a 216 convorbiri telefonice tip voce și SMS purtate de Marta Codruț Alexandru, Pușcașu Ștefan, Schwartzenberg Emilian și alții între ei și cu diferite persoane, între 06.03.2012 – 28.05.2012, interceptate în baza Autorizaţiilor nr. 33/01.03.2012, 53/30.03.2012 şi 71/27.04.2012, emise de Curtea de Apel Bucureşti (…)
– proces – verbal întocmit la data de 18.12.2018 cu ocazia redării în forma scrisă a conținutului a 8 convorbiri telefonice tip voce purtate în perioada 06.05.2012 – 12.05.2012, interceptate în baza Autorizațiilor nr. 38/08.03.2012 şi 53/30.03.2012, emise de Curtea de Apel București (…) în condiţiile punerii în executare a autorizaţiilor de interceptare de către alte organe decât cele abilitate de legea în vigoare la data îndeplinirii respectivelor acte procedurale.
Dispune excluderea din materialul probator a probelor constatate ca fiind nelegale, în sensul celor statuate prin decizia nr. 22/2018 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177/26.02.2018.”, este decizia CAB din 31 iulie 2020.
Proiectul de lege inițiat de ministrul Justiției privind salvarea probelor obținute de SRI pe MSN este blocat în proceduri parlamentare
În august 2020, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a depus un proiect de lege, alături de deputații liberali Cristina Trăilă şi Gabriel Andronache, prin care propune modificarea şi completare a Legii 51/1991 privind securitatea naţională a României.
Proiectul de lege prevede că interceptările pot fi mijloace de probă în procesul penal, cu condiţia ca prin lege să fie reglementată o procedură clară şi adecvată, care să permită verificarea efectivă a legalităţii lor, atât a mijlocului de probă, cât şi a procedeului probatoriu prin care au fost obţinute.
Proiectul de lege a venit după decizia CCR 55/2020 care spune că probele obținute de SRI pe MSN nu sunt valide în condițiile în care procedura de contestare a acestora nu este clară. Prin urmare, soluția este punerea în acord a legislației cu decizia CCR.
Despre ce este vorba în dosarul lui Blejnar. În august 2019, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe fostul șef al Fiscului, Sorin Blejnar, și pe fostul şef al Vămilor, Viorel Comăniţă, într-un nou dosar penal în care aceștia sunt acuzați că ar fi primit mită 2 milioane de euro ca să protejeze gruparea evazionistă a lui Radu Nemeș.
Nemeș este românul extrădat din SUA după ce federalii americani i-au găsit un bunker plin cu o comoară pe care nu o putea justifica:
”113 monede de aur a câte o uncie (în total 3,2 kilograme de aur), 256 de monede de argint, 115 ceasuri şi alte bijuterii, şapte automobile – printre care un Land Rover din 2010 şi un Mercedes-Benz S600, şase televizoare şi 10 iPad-uri, mai multe statui realizate din cristale Swarovski, 31 de jachete din piele – inclusiv un costum bărbătesc marca Versace şi o haină de damă din blană de nurcă şi piele de şarpe, 12 arme de foc, două pocale din aur masiv şi 43 de perechi de pantofi şi cizme de designeri celebri”, potrivit seattlepi.com.
În aprilie 2019, Nemeş a fost condamnat definitiv la 7 ani şi jumătate de închisoare pentru evaziune fiscală de peste 57 de milioane de euro, prin neplata accizei pentru 90.000 de tone motorină. În schimb, soţia lui, Diana, a fost achitată de Înalta Curte, deşi la Curtea de apel Bucureşti primise 7 ani de detenţie.
Rechizitoriu din dosarul lui Blejnar şi Comăniţă indică o realitate de thriller poliţist, dar şi o preocupare a anchetatorilor de a ridica standardele de probatoriu
Astfel, procurorii au bătut palma cu o ”cârtiță” din gruparea lui Nemeș și au folosit probe ADN, deși e vorba de un dosar de corupție, nu de omor.
Un insider cu identitate protejată le-a dat procurorilor agenda lui Radu Nemeș: mai multe pagini pe care acesta își notase șpăgile către Sorin Blejnar și Codruț Marta (fostul lui șef de cabinet, dispărut din 2012). Marta verifica calculele, apoi înscrisurile erau distruse. Cu toate acestea, insider-ul le-a furnizat procurorilor o probă-cheie: o fotocopie A4 a unor post-it-uri cu antetul hotelului Sacher Wien pe care Nemeș își notase cifre, nume și date. Și, la fel de important, insider-ul le-a decriptat procurorilor agenda lui Nemeș.
Anchetatorii au luat ADN-ul lui Nemeș și Marta, amprente și probe de scris. Așa au dovedit că pe documente sunt urme papilare și scrisul celor doi.
O observație interesantă este și faptul că, în 2017, în acest dosar, procurorii au făcut filaje, interceptări și ”pătrundere într-un imobil pentru a activa și dezactiva mijloacele tehnice”, singuri, fără SRI (decizia CCR din februarie 2016 a interzis serviciului să ajute DNA să facă probe). Aceasta indică faptul că procurorii DNA se pot descurca și fără ofițerii de informații.
Altă observație interesantă este faptul că fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu și fostul ministru al Finanțelor din guvernul lui, Bogdan Drăgoi, au fost audiați ca martori. Blejnar a demisionat din funcție în aprilie 2012, la presiunile fostului premier și, în mai, Guvernul MRU nu a mai avut majoritate parlamentară și a căzut la moțiunea de cenzură.
În dosar se fac mențiuni și cu privire la un împrumut acordat de Codruț Marta lui Dragoș Dobrescu, unul dintre membrii grupului de la Monaco, și la partidele de vânătoare la care participau Dragoș Dobrescu, Elan Schwartzenberg, Codruț Marta, Sorin Blejnar și Sorin Florea. Se precizează și că Marta avea o locuință la Monaco.
