Europol și Federația Europeană a Băncilor lansează o campanie de prevenire a celor mai întâlnite șapte tipuri de fraude în mediul online.
Pentru această campanie a fost elaborat un material de promovare în 27 de limbi. Acestea includ informații și recomandări cu privire la celor mai întâlnite șapte tipuri de fraude în mediul online și cum pot fi acestea evitate.
Centrul European Cybercrime, din cadrul EUROPOL, respectiv Federația Europeană a Băncilor și partenerii din sectoarele publice și private, au lansat Campania de prevenire #CyberScams – Fraudele informatice, în cadrul Lunii Europeane a Securității Cibernetice, o serie de manifestări care se derulează anual în fiecare lună octombrie.
Timp de o săptămână, toate agențiile de aplicare a legii din statele membre ale UE, 24 asociații bancare naționale și mulți alți actori implicați în lupta împotriva criminalității informatice vor acționa pentru creșterea gradului de conștientizare în rândul beneficiarilor cu privire la acest fenomen infracțional.
Acest efort comun, pan-European are ca bază o campanie de comunicare derulată de parteneri pe rețele sociale.
Conform recomandărilor IOCTA 2018, cea mai eficientă metodă de apărare împotriva amenințărilor de tip social engineering este reprezentată de educația potențialelor victime, care, în cazul de față, pot fi toți cei care accesează internetul.
Creșterea gradului de informare și conștientizare a publicului general cu privire la modalitățile de identificare a comportamentelor și tehnicilor deluzorii va conduce la o siguranță ridicată atât pentru beneficiari, cât și pentru patrimoniul acestora, în mediul online.
Pentru această campanie, a fost elaborat un material de promovare în 27 de limbi, disponibil pentru public. Acesta include informații și recomandări cu privire la cele mai întâlnite șapte tipuri de fraude în mediul online și cum pot fi acestea evitate:
Frauda ”Mesaj de la șef”: Vizând angajații autorizați să efectueze plați, autorul sună sau trimite un e-mail, pretinzând că este unul din managerii de top din companie și îi determină să plătească o factură falsă ori să efectueze un transfer din contul firmei.
Fraude cu facturi: O firmă este contactată de cineva care pretinde că este reprezentantul unui furnizor de bunuri/servicii legitim. Angajații cu atribuții de efectuare de plăți sunt determinați să plătească, pe viitor, facturi false în conturile autorilor.
Phishing/Smishing/Vishing: Autorii te apelează telefonic, îți trimit un mesaj text (SMS) ori un e-mail, prin care te induc în eroare, pentru a-ți divulga date personale, financiare ori de securitate.
Website-uri bancare contrafăcute: Autorii folosesc mesaje de tip ”phishing” cu link-uri către site-uri bancare false. Odată ce ai accesat link-ul, prin metode diverse, se colectează ilegal datele personale și/sau bancare. Site-ul contrafăcut va arăta precum cel legitim pe care îl imită, cu foarte mici diferențe, deseori greu sesizabile.
Iubire prefacută: Autorii pretind că sunt îndragostiți și își doresc o relație cu potențiala victimă. Deși debutează pe site-uri de întâlniri, sunt folosite conturi false de e-mail sau pe rețele sociale pentru menținerea contactului, câștigarea și exploatarea încrederii.
Furtul de date personale: Autorii îți colectează nelegitim datele personale de pe rețele de socializare. Datele tale pot fi vândute altor infractori sau folosite pentru a-ți accesa conturile bancare, contracta împrumuturi ori derula afaceri ilegale în numele tău.
Fraude cu investiții și cumpărături online: Autorii îți oferă oportunitați ”speciale” de investiții cu profituri rapide sau îți prezintă ”oferte-bombă” de ”chilipiruri” în mediul online.
Internetul a devenit foarte atractiv pentru infractorii cibernetici. Autorii folosesc metode ingenioase și promisiuni în scopul de a obține bani sau informații financiare valoroase de la dumneavoastră. ”Scrisorile nigeriene” nu mai sunt de mult timp singurele tipuri de fraude în mediul online. Tacticile folosite de infractorii informatici sunt din ce în ce mai inovative și greu de detectat. Începând cu însușirea nelegală a calității de manager al unei companii, până la punerea în scenă a unor false relații de dragoste, autorii de astăzi fac tot ce pot să obțină ceea ce vor – banii și/sau datele dumneavoastră.
Așa cum a fost menționat în Raportul EUROPOL Internet Organised Crime Threat Assessment (IOCTA) 2018, acțiunile de tip social engineering continuă să se dezvolte, devenind motorul principal al criminalității pe internet, iar phishing-ul este cea mai frecventă formă. Infractorii utilizează tehnicile de social engineering pentru a-și atinge mai multe scopuri: să vă obțină datele personale, să vă pirateze conturile, să vă fure identitatea, să inițieze plăți ilicite în numele dvs. ori să vă convingă să faceți orice tip de activități împotriva propriului interes, precum transfer de bani ori divulgare de date. Un singur click în astfel de situații poate compromite o întreagă organizație.
