Președintele României, Klaus Iohannis, a participat marți, 14 iunie 2022, la Haga, Regatul Țărilor de Jos, la o reuniune în format restrâns, alături de premierii Guvernelor Belgiei, Letoniei, Poloniei și Portugaliei, precum și de Secretarul General NATO, în pregătirea Summitului NATO de la Madrid, de la finalul lunii iunie.
„Întâlnire importantă la Haga, în pregătirea summit-ului NATO. Suntem uniți în sprijinul nostru de neclintit pentru Ucraina și în angajamentul pentru a întări NATO și fundația securității noastre colective. Îi vom proteja și apăra pe cetățenii noștri și fiecare centimetru de teritoriu aliat”, a scris președintele Klaus Iohannis pe Twitter.
Conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale, reuniunea a prilejuit un schimb de opinii cu privire la evoluțiile de securitate generate de războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, continuarea asistenței multidimensionale pentru Ucraina, pregătirea deciziilor Summitului de la Madrid cu accent pe consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic al Alianței, procesul de negociere a noului Concept Strategic al NATO și perspectivele aderării la Alianță a Suediei și a Finlandei.
În cadrul discuțiilor, Iohannis a subliniat următoarele:
Necesitatea unei prezențe aliate consolidate și eficiente pe Flancul Estic, unitare, coerente și sustenabile, în special în sudul acestuia, la Marea Neagră – aceasta fiind și regiunea cea mai expusă ca urmare a acțiunilor agresive ale Rusiei.
Apărarea colectivă este și trebuie să rămână sarcina fundamentală prioritară a NATO. În contextul actual, legătura transatlantică și Articolul 5 al Tratatului de la Washington, care au făcut din NATO cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, sunt mai relevante ca oricând.
Necesitatea ca viitorul Concept Strategic al NATO să reflecte, cât mai adecvat și realist, noua situație de securitate, plecând de la recunoașterea Rusiei ca principală amenințare la adresa NATO, să acorde prioritate apărării colective și să consolideze Alianța pe toate palierele, pentru a face față tuturor provocărilor din prezent și din viitor.
S-au prezentat eforturile susținute depuse de țara noastră pentru a sprijini umanitar Ucraina, dar și Republica Moldova și a subliniat, și în acest context, importanța demersurilor pentru asigurarea securității alimentare, domeniu în care România oferă deja un sprijin consistent.
Necesitatea consolidării relațiilor NATO cu partenerii din regiune, profund afectați de efectele agresiunii Rusiei.
Susținerea fermă a României pentru politica NATO a „Ușilor Deschise” și, în acest context, pentru aderarea Suediei și a Finlandei la Alianță. Președintele Klaus Iohannis a precizat că aderarea acestor state va contribui la întărirea securității Alianței în ansamblul său, printr-o postură de descurajare și de apărare mai eficientă, inclusiv pe Flancul EsticL
la finalul reuniunii a fost adoptată o Declarație Comună.
