Despre creșterea bruscă și spectaculoasă scrie Marin Pană pe Cursdeguvernare.ro.
Bugetul general consolidat a înregistrat la finele semestrului I din 2018 un deficit de aprope 15 miliarde de lei, sumă echivalentă cu 1,61% din PIB estimat pentru anul în curs. Rezultatul a fost cu circa 8,7 miliarde lei mai slab decât în prima jumătate a lui 2017, când deficitul bugetar s-a situat la doar 0,73% din PIB. Adică mai puţin de jumătate din cifra pe 2018. Ceea ce este din foarte îngrijorător prin prisma obiectivelor similare fixate pentru finalul ambilor ani imediat sub 3% din PIB (obiectiv îndeplinit la limită în 2017).
Simplificat, această evoluţie negativă, de aproape 0,9% din PIB, a fost consecinţa exclusivă a majorării cu circa 1,4% din PIB a cheltuielilor, deşi încasările au crescut cu 0,5% din PIB. Pe influenţe, cea pozitivă de aproape 50% din rezultatul final a fost anulată de cea negativă, care a contat în proporţie de 150%
Ceea ce arată că angajamentele onorate de stat nu au avut asigurată și finanțarea (deşi în creştere) din impozite și taxe.
De altfel, dacă atât veniturile cât şi cheltuielile ar fi trebuit să crească undeva cam pe la 14% faţă de anul trecut, potrivit legii bugetului, veniturile s-au majorat cu doar 12,6%, în timp ce cheltuielile au avansat cu 19%.
Execuția bugetară la 6 luni confirmă nesustenabilitatea creşterii simultane semnificative a sumelor alocate salariilor din sectorul bugetar (+24,4%, adică 8,1 miliarde lei, respectiv 93% din deficitul bugetar) și a sumelor pentru asistența socială, la o valoare (+13,9%) deocamdată dublă în raport cu creșterea economică din 2017 şi, atenţie, înainte de majorarea cu 10% a punctului de pensie de la 1 iulie 2018. – continuare pe Cursdeguvernare.ro.
