Acasă Economie Dezbatere publică – Strategia de Dezvoltare a Județului Ilfov 2020-2030

Dezbatere publică – Strategia de Dezvoltare a Județului Ilfov 2020-2030

DISTRIBUIȚI

La 17 iunie a avut loc dezbaterea publică online privind Strategia de Dezvoltare a Județului Ilfov. În sistem de videoconferință, la dezbatere au participat Marian Petrache – președinte CJ Ilfov, prof. dr. Petre Popeangă – vicepreședinte CJ Ilfov, Rizia Tudorache- vicepreședinte CJ Ilfov, Tatiana Proskuryakova – manager de țară Banca Mondială, Marcel Heroiu – expert dezvoltare urbană Banca Mondială, Remus Trandafir – manager proiecte de dezvoltare CJ Ilfov.

Marian Petrache, președintele CJ Ilfov

dezbatere 1 - Copie”Strategia este un document de planificare a investițiilor de capital. În prima fază se face o poză a situației actuale și, în baza viziunii pe are ți-ai propus-o, stabilești obiectivele fundamentale pe care vei să le atingi și descoperă proiectele prin care vrei să ajungi la obiectivele pe care ți le-ai propus. Dincolo de cei opt ani de mandat, dincolo de investițiile pe care le-am făcut în județ prin contractele pe asociere cu toate primăriile, cel mai mândru sunt de aceste documente, pentru că este pentru prima dată când județul Ilfov are tot ceea ce îi trebuie la îndemână astfel încât să aibă o dezvoltare durabilă, sănătoasă. Cu alte cuvinte, viziunea pe care noi ne-am propus-o – Ilfov, un județ al dialogului și al polarizării inteligente –  să fie posibilă, să facem un județ competitiv, durabil și incluziv. Această strategie scoate la iveală o serie de proiecte stabilite în baza cercetării făcută de Banca Mondială, a discuțiilor purtate cu mediul de afaceri, cu cetățeni din județul Ilfov, proiecte care depășesc 800 milioane de euro. Prin Strategie ne-am stabilit două obiective fundamentale: creșterea calității vieții și transformarea Ilfovului într-un județ atractiv pentru mediul de afaceri și vizitatori”.

Vicepreședintele Rizia Tudorache a vorbit despre dorințele ilfovenilor – educație, sănătate, servicii sociale, infrastructură, siguranță, transport, direcții deja avute în vedere și care vor fi continuate în noua strategie de dezvoltare a județului.

dezbatere 7Rizia Tudorache, vicepreședinte CJ Ilfov

”Ilfovul oferă o viață mai bună pentru oameni și nu poate fi comparat cu niciun alt județ din țară”

La rândul său, vicepreședintele Petre Popeangă a arătat că Strategia de Dezvoltare a Județului Ilfov – 2030 se înscrie în politicile Uniunii Europene de creștere a calității vieții cetățenilor, obiectiv european avut în vedere încă din 1958 de Robert Shuman*, care, referindu-se la filosofia construcției Uniunii Europene, spunea: ”Noi nu unim state, noi unim popoare. Și pentru aceasta trebuie să facem tot ce ne stă în putință de a crește bunăstarea”.

Petre Popeangă, vicepreședinte CJ Ilfov

Petre PopeangăDin perspectiva calității vieții, ca element definitoriu al bunăstării stabilit de EUROSTAT, calitatea aerului, calitatea apei, calitatea alimentelor și calitatea culturii, cu cele două componente: educația și învățământul, sunt indicatori definitorii pentru orice comunitate. Din această perspectivă, noua strategie de dezvoltare nu vine pe un vid, ci pe o situație bună economică, socială și chiar politică a județului Ilfov. Proiectele de mare infrastructură (ex. apă-canal) arată preocuparea administrației locale pentru creșterea calității vieții comunității ilfovene.

Marcel Heroiu, expert al Băncii Mondiale, a menționat că modul în care a fost gândită SDJ-IF poate fi folosit drept model de bună practică pentru alte județe, referindu-se la implicarea cetățenilor în partea de planificare strategică (participarea la anchete și sondaje). O particularitate a Ilfovului este aceea că, teritorial, este județul cel mai interesant din țară, cu cel mai mare potențial, unde se vor face cele mai mari investiții (numeric și valoric) din România.

MARCEL Heroiu, expert dezvoltare urbană, Banca Mondială

Mircea Heroiu_Banca MondialaIlfovul, regiunea București-Ilfov au o importanță majoră pentru România, și nu numai. Regiunea București-Ilfov generează un PIB mai mare decât PIB-ul Bulgariei, Serbiei sau Croației. Este un lucru enorm. Ca nivel relativ, este o economie mare, generează un PIB/cap de locuitor care cel puțin scriptic și ajustat la puterea de cumpărare este mai mare decât al Madridului, Liabonei, Berlinului, Atenei sau Romei. Un lucru puțin cunoscut, dar cu importanță mare. Comparând dinamica de dezvoltare în perioada de tranziție (2000-2015) și dinamica de dezvoltare a orașului Singapore în perioada de boom economic (1965-1980), reiese că regiunea București Ilfov a avut o rată de creștere mult mai mare. Prin urmare, avem o economie importantă, o dinamică de dezvoltare importantă, provocarea este ce trebuie inclus în strategia de dezvoltare pentru ca această dinamică să fie continuată în anii următori și să fie și eficientă”.

De asemenea, tot on-line, au participat prof. dr. Cristina Chiriac – președinte CONAF, Sebastian Metz – director Camera de Comerț Româno-Germană, prof. dr. Marian Preda, rectorul Universității București, prof. dr. Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica și Lucia Varga, fost ministru al Mediului, în prezent consilierul președintelui CJ Ilfov pe probleme de mediu, persoane care s-au înregistrat anterior pentru a exprima puncte de vedere, formula propuneri sau cere lămuriri pe marginea draftului pus în discuție.

Strategia de Dezvoltare a Județului Ilfov 2020-2030 este un document programatic, elaborat de experții Băncii Mondiale, care arată viziunea de dezvoltare a județului în următorul deceniu.

Ea trasează direcția/direcțiile în care trebuie îndreptate eforturile administrației pentru a ajunge la un nivel de dezvoltare care să răspundă unui număr cât mai mare de actori locali (cetățeni, comunitate de afaceri ș.a.).

Noua Strategie de Dezvoltare a Județului Ilfov pentru următorii 10 ani – 2020-2030 – (SDJ) are în vedere, comparativ cu precedenta (”Orizont 2020”) atât contextul regional (proximitatea față de București, intersecția unor magistrale de transport), contextul european (viitoarele linii de finanțare europene și noile strategii europene), cât și contextul internațional (văzut ca o oportunitate pentru atragerea investitorilor aflați în competiție globală), respectarea celor cinci priorități investiționale europene (conectarea județului la coridorul sudic de transport Budapesta-Sofia-Atena/Istanbul) și la cel al Dunării (zona transfrontalieră România – Bulgaria / România – Moldova – Ucraina).

Precedenta Strategie de Dezvoltare a județului Ilfov a fost orientată spre asigurarea de servicii și utilități publice, dezvoltarea economiei locale, îmbunătățirea calității mediului înconjurător, îmbunătățirea relațiilor de cooperare cu colectivitățile locale din alte regiuni, îmbunătățirea performanțelor instituționale și dezvoltarea resurselor umane și valorificarea patrimoniului cultural.

Viziunea de dezvoltare în urătorul deceniu 2020- 2030 continuă strategia anterioară, dar pornește de la nevoia re-inventării economice și re-configurării sociale și spațiale ”din mers”, astfel încât să răspundă nevoilor în continuă transformare formulate de principalele grupuri țintă (locuitori, sector privat, vizitatori).

Cele 6 obiective strategice, completate de două obiective tematice propuse de SDJ 2030 au în vedere:

  • Dezvoltarea economică durabilă și a antreprenoriatului pentru crearea de locuri de muncă
  • Dezvoltarea capitalului uman în vederea îmbunătățirii ofertei de muncă prin asigurarea accesului cetățenilor la servicii publice
  • Îmbunătățirea infrastructurii de bază pentru locuire și activități economice
  • Protejarea mediului, valorizarea patrimoniului cultural și peisajului
  • Îmbunătățirea conectivității teritoriale
  • Întărirea capacității administrative pentru buna guvernare
  • Promovarea incluziunii sociale, egalității de șanse și diversității
  • Gestionarea riscurilor și combaterea schimbărilor climatice.

Având în vedere ierarhizarea obiectivelor strategice mai sus enunțate – SDJ-IF 2030 poate fi caracterizată drept o viziune liberală, orientată în principal spre crearea de locuri de muncă, educație și cultură, elementele sociale fiind considerate obiective tematice secundare.

În ceea ce privește riscurile evidențiate, noua strategie le vizează exclusiv pe cele din categoria dezastrelor naturale și schimbărilor climatice. Realitatea recentă ne-a demonstrat însă că neprevăzutul poate da peste cap multe planuri.

În tabelul de mai jos găsiți principalele obiective ale SDJ 2030, precum și tipurile de proiecte prin care acestea pot fi realizate:

OBIECTIVE STRATEGICE TIPURI DE POLITICI
1 Susținerea unei dezvoltări economice durabile și a antreprenoriatului în vederea creării de locuri de muncă Înființarea de parcuri industriale, tehnologice și logistice • Dezvoltarea infrastructurii de cercetare-inovare (parcuri științifice) • Dezvoltarea centrelor/incubatoarelor de afaceri și a structurilor de sprijinire a transferului de afaceri • Promovarea județului ca destinație de investiții
Oferirea de servicii de informații și consiliere antreprenorială • Susținerea transferului tehnologic
Dezvoltarea infrastructurii și serviciilor suport pentru activități de turism • Promovarea județului ca destinație turistică
Dezvoltarea infrastructurii suport pentru sectorul agro-alimentar • Sprijinirea antreprenoriatului în producția autohtonă și ecologică • Reabilitarea piețelor agro-alimentare
2 Dezvoltarea capitalului uman în vederea îmbunătățirii ofertei de forță de muncă prin asigurarea accesului cetăţenilor la servicii publice Reabilitări/ modernizări/ extinderi/ dotări/ construcții școli • Reabilitări/ modernizări/ extinderi/ dotări/ construcții creșe și grădinițe • Reabilitări/ modernizări/ extinderi/ dotări/ construcții licee tehnologice și profesionale • Investiții în infrastructura de învățământ universitar
Dezvoltarea infrastructurii pentru învățământ dual • Susținerea programelor de formare continuă pentru adulți (pe toată durata vieții) • Formarea continuă a personalului didactic • Atragerea forței de muncă și orientarea profesională a tinerilor
Reabilitare/ modernizare/ dotare/ construcție dispensare comunale • Construcție/ reabilitare unități sanitare de tip ambulatoriu • Reabilitare/ modernizare/ dotare unități sanitare de tip spitalicesc • Sprijinirea inițiativelor private de investiții în domeniul sănătății
Reabilitare/ modernizare/ dotare/ construcție de centre sociale

Reabilitare/ modernizare/ construcție de locuințe pentru tineri, locuințe sociale și de necesitate

3 Îmbunătățirea infrastructurii de bază pentru locuire și pentru dezvoltarea de activități economice Reabilitare și extinderea rețelelor de alimentare cu apă, inclusiv securizarea surselor de apă potabilă • Reabilitare și extinderea rețelelor de canalizare, inclusiv stații de epurare a apelor uzate
Modernizarea, extinderea și eficientizarea energetică a rețelelor de iluminat public • Modernizarea sistemelor de alimentare cu energie termică în sistem centralizat • Extinderea și modernizarea rețelelor de distribuție a gazelor naturale • Extinderea și modernizarea sistemelor de distribuție a energiei electrice • Dezvoltarea infrastructurii TIC
Implementarea managementului integrat al deșeurilor menajere • Gestiunea corespunzătoare a deșeurilor nonmenajere (inclusiv deșeuri din construcții, deșeuri periculoase etc.)
4 Protejarea mediului ambiant, punerea în valoare a spațiului public, a patrimoniului cultural și a peisajului Amenajarea spațiului public – piețe publice, scuaruri, zone pietonale, spații dintre blocuri și locuri de joacă • Amenajarea de parcuri și spații verzi • Asigurarea siguranței cetățenilor în spații publice
Revitalizarea patrimoniului construit • Valorificarea patrimoniul cultural intangibil
Protecția și valorificarea durabilă a ariilor naturale protejate • Monitorizarea calității factorilor de mediu (zgomot, aer, ape, sol) • Dezvoltarea infrastructurii verzi-albastre • Educație și informare în domeniul mediului
Construcție / reabilitare / modernizare / dotare centre / cămine culturale, biblioteci, muzee • Dezvoltarea agendei culturale a județului Ilfov • Amenajare și modernizare a bazelor sportive și a sălilor de sport • Amenajare de zone de agrement și de petrecere a timpului liber
5 Îmbunătățirea conectivității teritoriale Modernizare și extindere drumuri de interes național • Construcția de pasaje și noduri rutiere • Construcția de șosele de centură • Extinderea și modernizarea Aeroportului Henri Coandă • Dezvoltarea infrastructurii pentru transport de marfă
Modernizare drumuri județene (inclusiv poduri și pasaje secundare) • Reconfigurarea/ consolidarea circulației rutiere în zonele de expansiune • Modernizare drumuri locale/ comunale
Revitalizarea transportului feroviar regional și metropolitan • Extinderea rețelei de metrou

Extinderea și optimizarea transportului public metropolitan • Dezvoltarea intermodalității la nivel metropolitan

Dezvoltarea unor coridoare pentru deplasări nemotorizate în prima coroană de localități • Amenajarea unor trasee de cicloturism (care să fie utilizate și pentru navetism) • Conturarea unei rețele de stații pentru încărcare EV • Promovarea mijloacelor de transport nemotorizat
Reconfigurarea intersecțiilor cu accidente rutiere frecvente • Educație rutieră
Întărirea capacității administrative pentru bună guvernare, servicii publice de calitate și cooperare metropolitană Creșterea cooperării teritoriale, la nivel metropolitan, a cooperării externe, schimburi de bune practici cu alte administrații • Dezvoltarea resurselor umane în administrație • Comunicarea și transparența decizională / informatizare • Reabilitare/construcție de sedii primării și clădiri publice
Îmbunătățirea instrumentelor de planificare strategică participativă și de control al dezvoltării • Monitorizarea proiectelor de dezvoltare
OBIECTIV TEMATIC Promovarea incluziunii sociale, a egalității de șanse și a diversității Asistență pentru victimele violenței în familie • Creșterea accesibilității persoanelor cu dizabilități la bunuri și servicii
Abordarea integrată a zonelor afectate de sărăcie • Asistență integrată pentru comunitățile etnice (comunități de romi, migranți/refugiați)
OBIECTIV TEMATIC Gestiunea riscurilor și combaterea schimbărilor climatice Monitorizarea emisiilor de CO2 • Valorificarea resurselor de energie geotermală și a altor surse de energie regenerabilă • Eficientizare energetică a clădirilor publice și private
Realizarea planurilor sectoriale pentru gestiunea riscurilor • Protecția împotriva riscurilor naturale • Reabilitarea clădirilor și infrastructurii aflate în risc seismic • Creșterea capacității de intervenție pentru situații de urgență

LISTA PROIECTELOR PRIORITARE (VIP) ALE CJ ILFOV PENTRU PERIOADA 2020-2030

PROGRAME TITLUL PROIECTULUI LOCALIZARE
Înființarea de parcuri industriale, tehnologice Parc industrial (Înființarea de parcuri industriale în următoarele locații: Berceni – Popești Leordeni, Brănești – Cernica, Buftea – Chitila) UAT Brănești, UAT Berceni, UAT Buftea
Dezvoltarea infrastructurii de cercetare-inovare (parcuri științifice) Parcul Științific Măgurele /Măgurele Science Park – MSP UAT Magurele
Investiții în infrastructura de învățământ universitar Campus universitar ”University Medical City” (Înființarea campusului dedicat sectorului cercetare, dezvoltare și inovare la Mogoșoaia) UAT Mogosoaia
Dezvoltarea infrastructurii pentru învățământ dual Campus pentru învățământ profesional dual (Dezvoltarea unor campusuri aferente infrastructurii de învățământ dual în Brănești, Buftea, Dragomirești Vale) UAT Brănești, UAT Buftea, UAT Dragomirești Vale
Dezvoltarea infrastructurii TIC Smart County (Digitalizarea serviciilor publice, dezvoltarea infrastructurii de internet de tip broadband) CJ Ilfov
Revitalizarea patrimoniului construit Centura de fortificații (Reabilitarea și reconversia funcțională a forturilor din Popești-Leordeni și Jilava) UAT PopeștiLeordeni; Jilava
Protecția și valorificarea durabilă a ariilor naturale protejate Natură și recreere (Conservarea și valorificarea durabilă în scop recreațional a patrimoniului natural) ROSPA0044 GrădișteaCăldărușani-Dridu – UAT Grădiştea, Gruiu, Moara Vlăsiei, Nuci RONPA0013; ROSPA0140; ROSCI 0224 Scroviștea – UAT Ciolpani, Periş RONPA0578 Pădurea Snagov și ROSPA0577 Lacul Snagov – UAT Snagov
Dezvoltarea infrastructurii pentru transport de marfă Airport City (Realizarea infrastructurii de transport pentru nodul intermodal de marfă la Moara Vlăsiei) UAT Moara Vlăsiei
Reconfigurarea /consolidarea circulației rutiere în zonele de expansiune Conexiuni A0 (Dezvoltarea rețelei de drumuri de acces prin intermediul cărora vor fi conectate UAT-urile și zonele industriale de viitoarea autostradă A0) UAT-uri din periurbanul Bucureștiului
Dezvoltarea intermodalității la nivel metropolitan Rețea de parcări de transfer /Park & Ride (Dezvoltarea rețelei de parcări de transfer în sistem inelar și la principalele ieșiri din București) 1. AIHC/ Otopeni/ Poarta modală DN1 2. Prelungirea liniei M2 prin Pipera – Poartă Prelungire Intermodală A3 (Nord-Est) 3. Poarta Intermodală M3 – A2 (Est) 4. Poarta Intermodală Gara Progresul și DN5 (Sud) 5. Poarta Intermodală Prelungirea M3 prin Militari – A1 (Vest UAT Otopeni, Voluntari, Pantelimon, Jilava, Domnești
Valorificarea resurselor de energie geotermală și a altor surse de energie regenerabilă Energie geotermală pentru locuire (Valorificarea resurselor geotermale din județul Ilfov pentru încălzirea locuințelor) UAT Otopeni, Balotești, Moara Vlăsiei, Snagov
Energie geotermală pentru turism balnear (Valorificarea resurselor geotermale din județul Ilfov pentru dezvoltarea sectorului turistic balnear) UAT Otopeni
Estimarea valorii totale a proiectelor 559,9 mil euro

PROIECTE NEIMPLEMENTATE DIN CADRUL

STRATEGIEI DE DEZVOLTARE 2020

OBIECTIV STRATEGIC PROIECT
Consolidarea competitivităţii Ilfovene în contextul vecinătăţii cu Municipiul București Dezvoltarea unui parc industrial
Dezvoltarea unui parc logistic
Dezvoltarea Centrului expozițional și de afaceri al județului Ilfov
Sprijinirea dezvoltării infrastructurii de CDI cu prioritate în domenii precum cel agroalimentar, farmacie/medicină, ș.a.
Promovarea ofertei de servicii turistice și de agrement a Județului Ilfov, în parteneriat cu anteprenorii din sector
Conceperea și marcarea/ semnalizarea de trasee turistice în Județul Ilfov
Amenajarea și dotarea siturilor naturale cu potențial turistic
Inventarierea și documentarea siturilor de patrimoniu natural și construit din județ
Reabilitarea și valorificarea culturală și turistică a Palatului Ghica din Căciulați
Parcul Mini-România
Creșterea calităţii vieţii pentru rezidenţii judeţului Ilfov Extinderea și managementul infrastructurii de colectare, procesare și depozitare deșeuri
Elaborarea unui sistem integrat de inventariere și gestiune a serviciilor publice din domeniul social la nivel județean, inclusiv analiza interacțiunii cu Municipiul București
Proiect de educare privind necesitatea colectării selective, la sursă, a deșeurilor biodegradabile
Creșterea nivelului de instruire și conștientizare a populației și autorităților locale cu privire la problematica protecției mediulu
Asigurarea unui grad de mobilitate și accesibilitate ridicat pentru rezidenții și mediul de afaceri din județul Ilfov Înființarea unui centru de control si coordonare pentru transportul public în județul Ilfov
Amenajarea stațiilor de transport în comun din județul Ilfov
Realizarea unei rețele de noduri intermodale, corelată cu dezvoltarea traseelor de transport public ale județului Ilfov
Modernizarea rețelei de cale ferată din jurul municipiului București
Linia de cale ferată Bucureşti Nord – Aeroportul Internațional Henri Coandă (AIHCB), inclusiv prin conectarea Comunei Mogoșoaia la această linie
Amenajarea de căi de circulație pentru bicicliști, pe trasee de cicloturism
Facilitați si căi de circulație pentru bicicliști, dedicate traficului de tranzit local
Creșterea siguranței circulației pe drumurile județene şi locale din județul Ilfov
Implementarea unui system integrat de management rutier
Realizarea auditului privind siguranța circulației pe rețeaua de drumuri județene şi comunale
Realizarea centurii ocolitoare a Oraşului Buftea
Creșterea capacității instituționale în vederea îmbunătățirii calității și promptitudinii procesului administrativ Facilitarea realizării cadastrului digital în vederea îmbunătățirii datelor disponibile și serviciilor aferente pentru cetățeni, societăți comerciale, organizații non-guvernamentale și alte instituții publice
Reabilitarea și extinderea sediului central al Consiliului Județean Ilfov
Extinderea sistemului de e-guvernare la primăriile Județului Ilfov
Implementarea de sisteme informatice pentru plata taxelor și impozitelor

Strategia lansată în dezbatere publică mai include fișe de proiect pentru cele 12 proiecte VIP ale Consiliului Județean, propunerea calendarului de realizare a proiectelor incluse în strategie și modalitaea de monitorizare a acestora, precum și o consistentă parte rezervată reglementărilor și strategiilor naționale și europene relevante care au legătură cu strategia județeană de dezvoltare pentru următorul deceniu.

De asemenea, documentul include și estimări financiare pentru proiectele propuse. Însă, având în vedere că actuala criză sanitară globală a influențat deja negativ, cel puțin până în acest moment, situația bugetară a UAT-urilor ilfovene, este de așteptat ca bugetele operaționale ale localităților din Ilfov din actualul proiect de SDJ-2030 prognozate pentru perioada 2020-2030 să sufere ajustări în minus.

În plus, 2020 este un an electoral și este de așteptat ca în următoarea perioadă (în funcție de data la care vor fi stabilite alegerile locale, dacă nu se accentuează criza sanitară provocată de pandemie) partidele să înceapă să-și promoveze candidații și propriile politici pe care le consideră adecvate. În ceea ce privește Ilfovul, indiferent de strategiile de campanie pe care le vor avea competitorii electorali, SDJ-2030 ar trebui să-și rămână coerentă și să urmărească exclusiv dezvoltarea comunității locale, dincolo de orice interese politice partizane.

Eventualele propuneri/opinii/sugestii pot fi transmise la adresa de email: dmpd@cjilfov.ro, persoană de contact, domnul Bogdan Livezeanu, consilier S.C.I.I., tel. 021.308.14.50.

Termenul limită până la care se pot transmite propuneri este 30.06.2020.

 

* Primul președinte al Adunării parlamentare europene, considerat unul dintre părinţii fondatori ai Uniunii Europene. În colaborare cu Jean Monnet, a elaborat planul Schuman, celebru în lumea întreagă, pe care l-a prezentat la data de 9 mai 1950, considerată astăzi data naşterii Uniunii Europene. Planul propunea exercitarea unui control comun asupra producţiei de cărbune şi oţel, materiile prime cele mai importante pentru industria armamentului. Ideea de bază era aceea că o ţară care nu deţine controlul asupra producţiei de cărbune şi oţel nu va avea mijloacele necesare pentru a lupta într-un război. Schuman l-a informat pe Konrad Adenauer despre acest plan; cancelarul german a recunoscut imediat şansa care i se oferea Europei de a trăi în pace şi a acceptat. La scurt timp după aceea, guvernele Italiei, Belgiei, Luxemburgului şi Ţărilor de Jos au reacţionat şi ele pozitiv. Cele şase state au semnat acordul de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, la Paris, la 1 aprilie 1951. Astfel, istoria Uniunii Europene a început printr-o iniţiativă de pace. Schuman a contribuit şi la elaborarea unei politici europene de apărare comună. De asemenea, între 1958 şi 1960, a fost preşedinte al Parlamentului European.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here