Președintele României, Klaus Iohannis, a avut, în ultimele trei zile, la Palatul Cotroceni, ultima serie de consultări pentru finalizarea Proiectului „România Educată” și trecerea la faza de implementare.
Iohannis: ”Vorbim despre un proiect care se bazează pe cea mai amplă consultare națională în domeniul educației din perioada postdecembristă, nu mai puțin de 10.000 de persoane și peste 150 de organizații și de instituții fiind direct implicate.
În urma discuțiilor din aceste zile, au reieșit o serie de lucruri importante. În primul rând, coaliția de guvernare și-a exprimat susținerea pentru proiect și chiar săptămâna viitoare Guvernul României își va asuma, prin memorandum, țintele și obiectivele „României Educate”, urmând să stabilească un plan clar de acțiune, cu responsabili și termene, pentru implementare.
Am apreciat, totodată, deschiderea membrilor Parlamentului, inclusiv a celor din opoziție, pentru a colabora la transpunerea legislativă a proiectului. Educația trebuie să fie baza noastră comună de construcție și să nu mai aibă culoare politică. Românii așteaptă consens pe astfel de teme esențiale pentru viitorul țării noastre și, din păcate, ceea ce am văzut de prea mulți ani au fost lupte politice sterile, care au afectat inclusiv educația. Nu mai putem continua așa, dacă vrem ca România să avanseze și să se dezvolte.
Așadar, în cel mai scurt timp, se va constitui un grup de lucru transpartinic pentru a construi cadrul legislativ care să permită implementarea proiectului. Parlamentul trebuie să fie un pilon central al procesului de reformă a sistemului de educație și, prin această asumare, poate reda încrederea românilor în aleșii săi.
Cu siguranță, procesul de elaborare a acestei viziuni a durat mult tocmai pentru că mi-am dorit ca în „România Educată” să se regăsească vocile tuturor celor care au propuneri relevante de politică publică. Nu e un secret pentru nimeni că, în anumite perioade de guvernare, educația nu s-a aflat pe agenda politică, ceea ce a ținut în loc „România Educată”. Am avut apoi ani electorali intenși, a urmat pandemia, cu greutățile, dar și cu lecțiile ei valoroase. Acum avem, în sfârșit, șansa unei discuții constructive, urmate de asumarea transpartinică și de un proces consecvent și stabil de implementare.
Am apreciat, totodată, și larga participare a societății civile la consultările de astăzi, majoritatea contribuind, de-a lungul timpului, la Raportul „România Educată”. Încă o dată, le mulțumesc pentru implicare și consecvență!
În concluzie, consultările din aceste zile îmi dau încredere să spun că există fereastra de oportunitate necesară pentru un demers politic și social de durată în educație. Este momentul să trecem la implementarea Proiectului „România Educată” și să dăm întâietate investițiilor în sistemul de educație.
De aceea, am insistat să fie asigurată finanțarea necesară pentru o parte dintre prioritățile și reformele Proiectului, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Mă refer, de exemplu, la reducerea abandonului școlar prin sprijinirea a peste 2.500 de unități de învățământ preuniversitar, dotarea a 10.000 de laboratoare și cabinete școlare, mobilarea a 75.000 de săli de clasă, construirea a 140 de creșe și servicii complementare de educație timpurie, realizarea a 10 centre de învățământ dual, dezvoltarea unei rețele de școli verzi și formarea a 100.000 de cadre didactice pentru predarea on-line.
Astfel, Proiectul „România Educată” are un sprijin financiar important, istoric aș spune, în valoare de 3,6 miliarde de euro. Suplimentar, prin alte fonduri europene, vom finanța cu 400 de milioane de euro renovarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, pentru garantarea siguranței și a securității copiilor și dascălilor în școli.
Revenind la Proiectul „România Educată”, pe scurt despre structura sistemului de învățământ, care rămâne preponderent aceeași. Dezvoltăm educația timpurie, menținem clasa pregătitoare și gimnaziul de la clasa a V-a la clasa a VIII-a. Creștem autonomia școlilor, mai ales acolo unde există capacitatea administrativă necesară. Pentru restul școlilor, vom susține noi forme de sprijin și alocarea de resurse dedicate creșterii calității actului educațional.
Schimbări față de structura actuală apar la tranzițiile între etapele educaționale. Ne dorim o mai mare flexibilitate și o centrare a educației pe fiecare elev.
Asta înseamnă inclusiv valorizarea acelor elemente de profil care individualizează și nu uniformizează. De aceea, deși Evaluarea Națională rămâne principalul instrument de certificare a competențelor la finalizarea gimnaziului și de repartizare în ciclul următor, am propus ca pe întregul parcurs al semestrului al doilea, unitățile de învățământ și elevii care doresc – subliniez, care doresc – indiferent de rută – teoretică, vocațională sau profesională, să poată organiza, respectiv să susțină un examen suplimentar de admitere. Acest lucru se întâmplă deja pe ruta profesională sau vocațională, fiind doar o extindere și către zona teoretică, oferind o autonomie suplimentară școlilor și încredere elevilor, care, în tot acest proces, vor avea o susținere reală prin activități consecvente de orientare și consiliere.
Am propus o nouă structură a învățământului secundar superior, unde vor exista trei tipuri de licee – teoretic, vocațional și profesional – care vor conferi absolvenților, după patru ani de studiu, acces la examenul de bacalaureat.
Poate unul dintre cele mai importante obiective ale Proiectului „România Educată” este acela de a elimina barierele birocratice care limitau posibilitățile tinerilor de dezvoltare și de a întări dreptul fiecărui elev de a reveni în sistemul de educație și de a-și urma ambițiile, atunci când acestea îi pot aduce un viitor mai bun. Așadar, pe scurt, eliminăm birocrația și, dacă un elev este, de exemplu, la un liceu profesional, își dă seama că nu se regăsește acolo și vrea să facă trecerea la unul teoretic sau vocațional, va putea să se transfere, în urma unor testări specifice, la liceul dorit.
Noul bacalaureat, deschis tuturor și bazat pe competențe, este o altă componentă importantă a „României Educate”.
Îmi doresc un examen care să poată evalua corect capacitatea absolvenților de a se descurca în societate și în viață, în general. Un absolvent de liceu, indiferent de profil, trebuie să poată înțelege problemele puse de schimbările climatice sau utilitatea vaccinurilor. Asta înseamnă să ne asigurăm că cetățenia activă nu rămâne doar un deziderat declarativ.
În ceea ce privește funcționarea colegiilor terțiare non-universitare, care pot funcționa în universități, dar nu au rang de studii universitare, vreau să fac câteva precizări pentru o înțelegere corectă. Această formă de învățământ, care funcționează și astăzi, nu se substituie învățământului universitar.
Formarea profesională pentru a permite certificarea la nivel de tehnician este cerută de piața muncii și este deschisă tinerilor care nu au susținut sau nu au promovat examenul de bacalaureat sau adulților care doresc să avanseze profesional cu ajutorul unei pregătiri suplimentare, de nivel 5 de calificare. Ea nu conferă acces în învățământul superior fără promovarea examenului de bacalaureat. Mai pe scurt, bacalaureatul rămâne obligatoriu pentru studiile universitare, adică pentru licență, masterat și doctorat, indiferent de domeniul de studiu.
Pe lângă aceste câteva elemente-cheie ale viziunii „România Educată”, proiectul include și o serie de ținte concrete, printre care scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10%, reducerea ratei de analfabetism funcțional, la orizontul 2030, sau creșterea competențelor digitale de bază, atât în cazul profesorilor, cât și al elevilor.
Cred cu tărie că o Românie puternică este o Românie Educată și este nevoie de implicarea tuturor autorităților și forțelor politice pentru a garanta transpunerea în realitate a acestei viziuni în beneficiul fiecărui cetățean!
Vă mulțumesc și vă doresc multă sănătate!”.
