Acasă Economie Efectele falimentului RADET. Ce trebuie să facă Primăria Capitalei, ANRE și Guvernul

Efectele falimentului RADET. Ce trebuie să facă Primăria Capitalei, ANRE și Guvernul

DISTRIBUIȚI

Curtea de Apel București a anunțat falimentul RADET

Pentru 1,2 milioane de bucureșteni, cei racordați la RADET, intrarea regiei în faliment anunță o iarnă cu iz siberian. Deja avariile se țin lanț, iar perspectivele sunt dintre cele mai pesimiste. Potrivit unei analize Frames, fără intervenția urgentă a Primăriei, ANRE și a Guvernului Orban, se poate ajunge la un blocaj total, cu consecințe economice și sociale extrem de grave. Experții companiei de consultanță au realizat o radiografie a măsurilor urgente pe care autoritățile trebuie să le ia, după falimentul RADET.

Prin constatarea falimentului RADET nu se pune problema sistării furnizării agentului termic pentru Capitală, spun analiștii Frames. Din punct de vedere juridic însă, va urma o perioadă extrem de încinsă, asta pentru că legislația este interpretabilă.

Pe de o parte, Ordinul ANRE nr. 122/2013 prevede că contractul cadru de vânzare-cumpărare energie termică încetează de la data intrării în faliment a RADET, însă în Regulamentul pentru acordarea licenţelor în domeniul serviciului de alimentare centralizată cu energie termică, există o prevedere care afirmă că ”în timpul sezonului rece, operaţiunile de suspendare ori de retragere a unei licenţe sunt permise doar cu avizul fvorabil al autorităţii administraţiei publice locale care are atribuţii privind asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, potrivit legii”.

Potrivit analiștilor, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) va trebui, astfel, să intervină de urgență și să clarifice această speță, oferind RADET posibilitatea de a lucra în continuare cu ELCEN, chiar dacă e în faliment. Cel mai probabil, ELCEN va alege soluția comenzii zilnice, cu plata în avans a energie livrate. Asta mai cu seamă că contul ESCROW va fi închis, iar încasările RADET se vor face în contul de insolvență.

În plus, conform legislației în vigoare, continuarea furnizării de energie termică către RADET va trebui aprobată de Adunarea creditorilor RADET  (unde ELCEN deține 96,68%) și avizată de judecătorul sindic. Acesta va putea să ia act de ea sau să dispună măsuri corective care să nu susțină continuarea activității RADET.

 

Un nou contract de furnizare

 

Potrivit analiștilor Frames, dincolo de măsurile de urgență, cert este că ELCEN va urma să încheie un nou contract pentru vânzarea de energie termică direct cu Primăria Municipiului București, care va trebui să își asume această activitate, cel mai probabil prin intermediul companiei municipale Termoenergetica, care va prelua patrimoniul și activitatea RADET. Contractul va trebui însă să poarte obligatoriu girul Consiliului General al Municipiului București.

Vestea cea mai bună este că, odată cu noul contract, se va elimina considerabil riscul de neplată, urmând ca termenul de scadență, prevăzut acum la 90 de zile, se fie înlocuit cu cel reglementat de ANRE 15 zile + 30 de zile termen de grație.

Primăria va fi presată, cel mai probabil, să plătească în avans pentru gazele naturale furnizate de ROMGAZ.

 

Ce se întâmplă cu datoriile

 

Fără o sursă de finanțare sigură, RADET a acumulat datorii după datorii și, acum, a ajuns în faliment. În prezent, datoriile istorice către ELCEN au ajuns la 3,83 miliarde de lei, iar Electrocentrale București a fost nevoită să intre în insolvență din cauza blocajului financiar.

Potrivit analizei Frames, încheierea unui nou contract pentru furnizarea de agent termic pentru Capitală va lămuri, în mare parte, și problema datoriilor.

 

După falimentul RADET, Primăria va fi pusă, cel mai probabil, în situația de a plăti, chiar în avans, facturile pentru energia termică, măsură care va duce la evitarea acumulării unor noi datorii.

”Un nou contract de furnizare va prevedea, în mod clar, obligațiile Municipalității în privința facturilor de energie termică și se va evita, astfel, în viitor, acumularea  de datorii și intrarea părților implicate în insolvență sau faliment. Cel mai probabil vor fi prevăzute și sancțiuni pentru încărcarea termenilor contractuali”, afirmă analiștii.

În plus, ELCEN își va păstra dreptul de a-și recupera datoria de 3,8 miliarde de lei de la PMB. Mai mult, compania își va consolida dreptul de a solicita ANAF rambursarea TVA, în valoare de 550.000.000 lei, pentru această creanță.

Pentru a se evita întârzierile de plată  față de furnizorii de gaze naturale, ELCEN va  putea, de asemenea, să încheie cu aceștia convenții de cesiune prin care se pot cesiona drepturile ELCEN de rambursare TVA.

Dincolo de stabilirea unui nou calendar de plăți, creanța curentă care va fi înscrisă în tabelul suplimentar va fi sub valoarea de 300.000.000  lei, fiind  evitată majorarea acesteia pentru fiecare zi de întârziere cu 3.000.000 lei.

 

Guvernul trebuie să intervină

 

Dincolo de disputa juridică privind datoriile dintre ELCEN și RADET, care va fi tranșată în instanță, cert este că rețeaua de termoficare a Bucureștiului se degradează constant, iar investițiile majore de reabilitare, absolut esențiale, întârzie, afirmă analiștii de la Frames.

RADET a anunțat, recent, că au fost încheiate patru acorduri cadru pentru înlocuirea ţevilor, dar şi contracte în valoare de 150 de milioane lei pentru materiale şi reparaţii.

Raportați la cei peste 4000 de kilometri de conducte, planurile sunt infime. Necesarul de investiții în sistemul de termoficare al Bucureștiului este de peste 3 miliarde de euro. Numai în cazul ELCEN este nevoie de investiții de peste 515 milioane de euro în retehnologizarea și refacerea CET-urilor, pentru a respecta standardele impuse de legislația europeană, declară, anterior, Adrian Negrescu, managerul Frames.

În condițiile în care Municipalitatea s-a dovedit incapabilă, până în prezent, să atragă fondurile europene necesare refacerii sistemului de termoficare al Capitalei, analiștii afirmă că este de datoria noului Guvern Orban să își treacă această problemă pe lista priorităților.

Preluarea de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri  a C.T.E Grozavesti, C.T.E. Bucuresti Vest, C.T.E. Bucuresti Sud, C.T.E. Progresu si a Uzinei de reparații, ar putea debloca angajarea de fonduri europene. Spre exemplu, la CTE București Sud, este nevoie de investiții pentru reducerea emisiilor de noxe de la 200 mg/Nmc (cazanul 2) respectiv 350 mg/Nmc (la cazanele 3 și 4) la 100 mg/Nm3, și asta până la 31 decembrie 2020. La fel și la CTE Progresu, unde emisiile de noxe de la cazanele nr. 2, 3 și 4(IA1) sunt duble față de standardele prevăzute de Directiva 2010/75/UE și Legea 278/2013.

Sunt necesare investiții și în modernizarea instalațiilor de ardere la cazanele nr. 1 și 2 din CTE Grozăvești, cazanele nr. 5 și 6 și CAF-urile nr. 1, 2, 3, 4 din CTE București Sud, cazanul nr. 2 și CAF-urile nr. 6, 7 din CTE București Vest, CAF – urile nr. 1, 2, 3 din CTE Progresu, arată analiza Frames.

Potrivit analiștilor, dincolo de focusul pe fondurile europene, Guvernul ar trebui să intervină și în modificarea legislației, pentru a evita, pe viitor, astfel de situații.

”Dincolo de necesara instituire a unui mecanism de supraveghere și control de către ANRE, este absolut necesar de exemplu, stabilirea unei sancțiuni aplicabile autoritățile administraţiei publice locale care nu efectuează plata sumelor către furnizorii de energie termică potrivit programului aprobat prin buget. Este, de asemenea, necesară modificare/completare a prevederilor art. 52 alin.   (1) din OG nr. 36/2019 în sensul de a obliga unitățile administrativ-teritoriale să își bugeteze și să plătească in anul următor pentru anul precedent pierderile induse de prestarea serviciilor publice de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat, înregistrate de operatorii economici din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, se mai spune în analiza Frames.

 

Cea mai dificilă iarnă din ultimii 10 ani

 

Compania de consultanță afirma, recent, într-un studiu privind situația rețelei de termoficare din Capitală, că iarna lui 2019 se anunță a fi una extrem de dificilă. Dincolo de prognozele meteo alarmiste, marea problemă o reprezintă rețeaua de termoficare care a ajuns la un nivel de degradare fără precedent în ultimii 30 de ani.

A doua cea mai extinsă rețea de termoficare urbană din lume, după Moscova, cu peste 950 de kilometri de rețea primară, 2.900 km de rețea secundară și peste 1.000 de puncte și module termice, se află în prezent într-o situație critică.

Mai mult de 80%  din conductele termice ale RADET au o vechime de peste 25 de ani și trebuiau, de acum 10 ani, să fie înlocuite.  Astfel s-a ajuns ca, aproape zilnic, multe dintre ele să crape, iar răcirea vremii și începerea furnizării căldurii vor accentua acest fenomen.

Iarna trecută au fost peste 3500 de avarii și zeci de mii de bucureșteni au înghețat în case. În condițiile unei subfinanțări cronice, cei de la RADET abia dacă au reușit în acest an să schimbe câteva dintre conducte și să repare o parte din rețea. O parte infimă, de numai câteva procente.

O dovadă că rețeaua de termoficare a ajuns într-un punct critic o reprezintă situația apei de adaos, cea care asigură presiunea necesară pentru ca apa caldă și căldura să ajungă în apartamentele bucureștenilor.

ELCEN a ajuns în situația de a pompa aproape 2000 de tone/oră, în condițiile în care în 2016 cantitatea nu depășea 1200 de tone. În 2017, pentru a menține presiunea în conducte, ELCEN a crescut nivelul la 1600 de tone, iar în 2018 s-a ajuns la 2000 de tone.

Statisticile ELCEN arată că presiunea din conductele tur în sezonul de iarnă a scăzut progresiv de la valori de 8 – 9 bari la 3,5 – 4 bari și debitul de apă de adaos a crescut progresiv de la valori de 800 t/h la 2.600 t/h.

Creșterea volumului de apă de adaos atrage o degradare și mai mare a rețelei de termoficare, pentru că vine însoțită de reactivi chimici care corodează conductele și limitează debitele de agent termic livrate. În plus, peste nivelul de 2000 de tone/h se intră într-o zonă periculoasă, existând riscul de avarii majore.

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here