Codul Electoral – imperios necesar
Expert Forum (EFOR) a lansat raportul de monitorizare a alegerilor locale din 2016. Acesta cuprinde informații referitoare la cadrul legislativ, probleme practice legate de organizarea alegerilor, precum și recomandări privitoare la aspecte tehnice și decizii politice.
Punctele de discuție cele mai importante incluse în raport sunt nevoia unei discuții imediate despre revenirea la două tururi de scrutin, nevoia de a modifica legislația cu privire la strângerea de semnături de susținere, în sensul reducerii acestora și introducerii de mecanisme de verificare în lege, verificarea drepturilor electorale ale candidaților în timpul procedurii de validare, de către birourile electorale de circumscripție, prin date preluate din cazierul judiciar sau din Registrul Electoral, eliminarea prevederii din legislația privind partidele politice referitoare la radierea partidelor dacă nu au desemnat candidați în 75 de circumscripții pentru locale sau o listă completă într-o circumscripție sau candidați în trei circumscripții electorale la parlamentare în două campanii consecutive și eliminarea unor articole neclare sau contradictorii din legea electorală, precum cele legate de acreditarea observatorilor. De asemenea, se simte nevoia unor proceduri unitare și centralizate de acreditare a observatorilor electorali, elaborarea Codului Electoral care să centralizeze procedurile tehnice de organizare a alegerilor, astfel încât să nu mai existe discrepanțe sau neclarități, nevoia de analiză aprofundată a cererilor de anulare a alegerilor într-o anumită circumscripție pentru creșterea gradului de încredere în modul de organizare și desfășurare a alegerilor, includerea în legislația electorală a unor reglementări care să impună incompatibilități pentru operatorii de calculator, având în vedere că pe 5 iunie 2016 un număr de 177 de persoane îndeplineau în paralel și poziția de candidat, iar 56 erau pe lista de rezerve, consolidarea Corpului Experților Electorali prin seminare de pregătire eficiente, inclusiv prin module de învățare on-line, dar și prin monitorizarea acestora și evaluarea în funcție de activitatea desfășurată la alegerile locale și, nu în ultimul rând, publicarea de date deschise legate de organizarea alegerilor (costuri, sancțiuni, sesizări, acreditări etc) și finanțarea partidelor (împrumuturi, donatori, datoriii, sancțiuni, rambursări, subvenții).
EFOR a analizat datele referitoare la potențiala migrație a alegătorilor care au obținut vize de reședință sau domicilii noi, în perioada aprilie – iunie 2016. Astfel, a fost calculat care este procentul pe care l-ar reprezenta noii veniți raportat la populația care deja există în aceste localități. Cele mai mari procente se regăsesc la Secaș (Timiș) – 70 din totalul populației, Brebu Nou (Caraș Severin) – 34 sau Zorlențu Mare (Caraș Severin), respectiv Bunila (Hunedoara), cu câte 25 de procente. Imediat sub aceste comune regăsim Bulzeștii de Sus (Hunedoara) cu 20%, Ceatalchioi, cu 17%, Godeanu (Mehedinți) cu 17% sau Bogda (Timiș) cu 15%. Aceste cazuri ar trebui analizate pentru a afla care este cauza modificărilor, mai ales că sunt semnificativ mai mari decât procentele din perioada similară din 2015, an care nu este electoral.
În perioada imediat următoare este esențial să fie continuate discuțiile despre revenirea la două tururi de scrutin pentru alegerile locale, reducerea numărului de semnături de susținere, dar și cu privire la adoptarea unui Cod Electoral.
Anul trecut Parlamentul a modificat legislația referitoare la alegeri, fiind introduse noutăți precum partidele politice înființate cu trei membri, finanțare publică pentru campania electorală sau sistemul informatic pentru verificarea alegătorilor. Deși există progres, legea alegerilor locale are probleme și lipsuri la nivel politic și tehnic, cea mai mare dintre toate rămânând probabil organizarea alegerilor într-un singur tur de scrutin.
La alegerile locale din iunie 2016 din România au fost aleși primari, consilieri locali, consilieri județeni, precum și consilieri generali și primarul general al Capitalei. Au candidat 108 competitori electorali, dintre care 59 de partide politice, 16 organizații/uniuni/asociații ale minorităților și 32 de alianțe politice, precum și 4.560 de candidați independenți. Partidele politice mari au candidat atât singure, cât și în alianțe locale. PSD, de exemplu, a creat alianțe cu ALDE sau cu UNPR.
Comparând cu situația la ultimele alegeri locale din 2012, când pe lista competitorilor se regăseau doar 30 de partide politice și 48 de alianțe politice, tragem concluzia că schimbarea legislației privind înregistrarea partidelor politice din România, în sensul reducerii numărului de membri fondatori necesari la doar trei, a favorizat înregistrarea de noi partide pe scena politică din România, diversificând oferta existentă. Unele dintre acestea au avut candidați la nivel național, altele s-au înființat ca inițiative locale cu candidați într-un singur județ.
Printre partidele noi cu candidați propuși la nivel național se regăsesc Partidul Agricultorilor din România, Partidul Mișcarea Liberală sau Partidul Romilor Democrați. Dintre formațiunile politice cu candidați în mai puține circumscripții se numără Uniunea Salvați Bucureștiul, Uniunea Independentă pentru Sighișoara sau Partidul Societății Ieșene.
26 de candidați la ”locale” au avut între 90 și 100 de ani
Profilul tipic al candidatului la alegerile locale din 2016 a fost bărbat cu vârsta cuprinsă între 40 – 50 de ani. Astfel, la nivel național, din 267.242 de candidați, doar 57.149 (21%) au fost femei. Cei mai mulți candidați la alegerile locale din 2016 au fost din categoria de vârstă 40 – 50 de ani (32%), pe când categoria de vârstă cel mai puțin reprezentată la aceste alegeri locale a fost cea de 18 – 20 de ani (0,015%). Desigur, aceasta se datorează și restricțiilor de vârstă impuse de lege – 23 de ani. Cu toate acestea, au existat 477 de candidați cu vârsta sub 23 de ani, care au depus candidaturi în mod ilegal. Un număr de 26 de candidați au avut între 90 și 100 de ani.
Participarea candidaților din alte țări europene la cursa pentru primărie este o noutate legislativă. Un număr de 53 de candidați au fost comunitari, dintre care șapte au participat la cursa pentru primărie.
Informațiile despre candidați, o mare problemă
Este esențial ca la alegerile următoare, membrii birourilor electorale care au atribuții în validarea candidaturilor să aibă acces la informații legate de interdicția drepturilor electorale ale candidaților și să verifice dacă cei care vor sa candideze au dreptul de a fi aleși. Acesta se poate asigura fie prin transmiterea de informații din cazierul persoanei, fie prin asigurarea de acces la Registrul Electoral, care conține astfel de informații despre persoanele înscrise. Aceste informații trebuie să fie accesibile publicului pentru a facilita exercitarea dreptului terților de a contesta candidaturile
Legea nu conține prevederi cu privire la posibilitatea de a anula candidaturi după rămânerea lor definitivă. De aceea este esențial ca membrii birourilor electorale să își exercite atribuțiile de verificare cu adevărat, nu să aștepte exclusiv notificări din partea terților. Atunci când un candidat se înscrie în cursa electorală deși nu are dreptul să o facă acesta comite în mod obligatoriu și un fals în declarații pentru că la înscriere semnează o declarație pe propria răspundere că are drepturile electorale intacte
O altă problemă legată de candidaturi a fost identificată de Expert Forum în urma publicării de către Biroul Electoral Central a unei baze de date cu candidații. Lista respectivă conținea 449 de candidați care nu aveau vârsta minimă de 23 de ani și 28 de candidați care se aflau pe listele a două formațiuni politice. Aceștia au intrat în cursa electorală, dar după verificăr nu a fost aleși în consiliile locale unde au candidat
De asemenea, este necesară liberalizarea pieței politice până la capăt. Piața partidelor trebuie să se stabilească mai degrabă de către alegători, pe baza criteriului de cerere și de ofertă, nu artificial, prin limitări legislative.
La nivel politic, se simte nevoia revenirii la două tururi de scrutin la alegerile locale, pentru a asigura competitivitate, concurență reală și reprezentativitatea voturilor. Deși este o opțiune care ține de viziunea politică, experții consideră că votul într-un singur tur de scrutin generează o continuitate artificială a candidatului aflat deja în funcție și o reprezentativitate scăzută, mai ales dacă se ia în calcul faptul că în 2012 mai mult de 30% dintre primari au fost aleși sub 50%+1 din voturi.
Nu în ultimul rând, pentru un proces electoral cu adevărat profesionist, cu reguli unitare și predictibilitate, este necesar un Cod Electoral care să unifice toată legislația electorală și practica BEC. – VLAD CRISTEA
