Economia României este tot mai vulnerabilă din cauza firmelor tot mai numeroase care nu declară venituri, au pierderi și datorii peste capacitatea de plată și propagă un comportament toxic, tolerat de reglementări și supraveghere îngăduitoare.
Potrivit unui studiu elaborat de economistul Iancu Guda, majoritatea firmelor toxice sunt înregistrate în domenii legate de consum, deci existenţa lor a fost încurajată de politica guvernamentală de stimulare nesustenabilă a acestuia ca urmare a relaxării fiscale şi a creşteri salariilor.
Companiile care nu desfășoară activitate (zero venituri) reprezentau 28% din totalul firmelor înregistrate în România la finalul anului 2017, comparativ cu 19% în anul 2009, arată studiul.
Companiile supraîndatorate (capitaluri proprii negative) reprezentau 45% din totalul firmelor înregistrate în România la finalul anului 2017, comparativ cu 37% în anul 2008, mai spune studiul citat.
Fenomenul este și în atenția Băncii Naționale a României (BNR), care remarcă faptul că ”firmele subcapitalizate (peste 60.000, n.r.) sunt responsabile de 30% din datoriile sectorului companiilor nefinanciare, dar de 62% din restanţele nefinanciare din economie”.
În plus, aceste statistici ”nu reflectă în totalitate imaginea” economiei, pentru că se bazează pe firmele care depun situațiile financiare la jumătate de an şi care ”sunt considerate mai performante”, după cum arată Raportul BNR asupra stabilităţii financiare.
Fantomele din ”zona consumului”
În sectoarele care au legătură cu consumul sunt încă active două treimi dintre cele peste 60.000 de companii subcapitalizate şi perdante, respectiv în comerțul cu amănuntul (31%), comerțul cu ridicata (14%), alte activități și servicii (12%), transporturi (8%) și hoteluri și restaurante (7%). – citiți pe www.cursdeguvernare.ro)
