”Nu vă puneți nicio întrebare că și-a luat cam repede licenţa PRO?”, spune, misterios, în Gazeta Sporturilor, Apostol Mușat, omul care l-a adus de patru ori pe Laurențiu Reghecampf antrenor la FC Snagov. Acum o lună, fostul primar din Snagov fusese mai explicit într-o discuție cu jurnaliștii Pro Sport: ”Uite aici l-am făcut antrenor pe Reghecampf, că nu avea licențele. Aici i-am făcut şi lui Blaga (n.red. – Vasile Blaga, candidat la Președinție în 2014) lansarea la președinție. I-am făcut-o și lui Boc, nu e problemă asta”.
Bărbatul supraponderal în vârstă de 66 de ani lasă palma să cadă cu greutate pe masă. Deși e îmbrăcat în trening, dă senzația că are încă în sânge deprinderile de primar, post pe care l-a ocupat până în decembrie 2011, când a fost arestat. Condamnat în primă instanță la 5 ani de închisoare după ce procurorii l-au acuzat că a pretins mită de peste un milion de euro, Apostol Mușat e acum în libertate, în control judiciar, pe durata recursului. După moartea soției, fostul primar s-a refugiat în complexul ridicat la marginea pădurii, în Ghermănești. Aici e fostul său imperiu. Deasupra restaurantului a ridicat un hotel, iar în spate un club de bowling. Dincolo de un gard, se zărește terenul de fotbal pe care acum joacă Voința Snagov, o echipă de liga a treia. În urmă cu 5 ani, aici evolua FC Snagov, un club care termina an de an în prima jumătate a clasamentului din Liga a doua. Echipa este dispărută. În primăvara lui 2012, FC Snagov a sucombat după plecarea lui Reghecampf la Chiajna. Odată cu clubul s-a prăbușit și Apostol Mușat.
În ultimele patru săptămâni, Pro Sport a avut un schimb de emailuri cu oficialii Școlii de antrenori din cadrul FRF și cu oficialii UEFA pentru a verifica modul în care Laurențiu Reghecampf și alți antrenori din România și-au obținut licențele pe vremea când școala era condusă de Mircea Rădulescu. Investigația a scos la iveală o mulțime de nereguli și de ciudățenii, cu perioade de cursuri scurtate dincolo de limita regulamentului şi cu liste de absolvenți completate bizar cu pixul. În 10 ani, instituția condusă de Rădulescu a scos aproape 2.000 de antrenori, dar modul în care au fost pregătiți aceștia este un subiect de discuție în fotbalul românesc. Astăzi, Pro Sport deschide această cutie a Pandorei
Mușat: ”Verificați licențele lui Reghecampf!”
Totul a pornit de la un insider din FRF: ”Reghecampf vorbește despre licența lui Rădoi? Verificați când şi cum și-a luat el licenţțle. O să vedeți că datele de pe cotoarele diplomelor lui lipsesc”. Apoi a venit mărturia ciudată a lui Apostol Mușat care pretinde că l-a făcut antrenor pe Reghecampf pe terasa restaurantului aflat în spatele tribunei oficiale de la Snagov, restaurant deținut de fostul primar din comună.
Un antrenor trebuie să ia carnetul de antrenor, apoi licența B, apoi licența A. Nu durează o oră sau două să iei licența – Dan Apolzan, șeful Școlii de antrenori FRF
Jurnaliștii l-au contactat imediat pe fostul director al școlii, Mircea Rădulescu. ”Reghe a făcut cursul Pro de la un capăt la altul fără niciun fel de deosebire față de ceilalți. Licențele A şi B şi le-a luat înainte. Oricum, el avea licenţa A înainte de cursul Pro. Nu mai ştiu dacă avea şi licenţa B luată la noi. Asta nu mai ştiu. Dacă mai stau puţin să mă gândesc, poate mai dau şi nişte telefoane să mă interesez”, a spus Rădulescu. Întrebat despre posibilitatea ca Reghecampf să-şi fi luat licenţa pe o terasă din Snagov, fostul selecţioner al României din1991 a parat: ”Nu e adevărat. Cine v-a spus ştie el ceva de terasă la Snagov, dar nu ştie bine. O parte din partea practică a cursului Pro am ţinut-o în întregime la Snagov, nu doar cu Reghecampf. Cu toţi. Acolo era şi teren. Bineînţeles, după terminarea cursurilor se stătea la terasă şi se lua masa împreună după care se pleca acasă. Într-un program normal, obişnuit. Asta cu terasa e doar pentru a vâna ceva senzaţional. Nu am luat masa doar o dată acolo. De 20 de ori. Aşa era programul cursului B… ăăăă… ăsta, cursul pentru Licenţa Pro”.
Până la documentarea suplimentară promisă de Rădulescu, următorul pas a fost o adresă oficială către Școala de antrenori, condusă acum de Dan Apolzan. În 2011, acesta l-a înlocuit pe Mircea Rădulescu după ce o directivă FIFA le-a interzis federațiilor naționale să mai aibă angajați în vârstă de peste 70 de ani. După 10 ani ca şef al şcolii de antrenori, Rădulescu a fost obligat să se pensioneze.
Răspunsul FRF la adresa ProSport a venit pe 24 august şi arată astfel:
– Domnul Laurenţiu Reghecampf a început cursurile pentru licenţa ”B” în septembrie 2008.
– În martie 2010, înainte de a încheia cursurile pentru licenţa ”B”, s-a înscris la cursurile cumulate pentru licenţele ”B” şi ”A”, organizate de Şcoala Federală de Antrenori pentru foştii jucători, la care au mai participat, printre alţii, antrenori precum Dan Alexa, Cosmin Bărcăuan, Iulian Tameş, Augustin Chiriţă, Nana Falemi, Dorel Mutică, Gabriel Caramarin. A finalizat cursurile în noiembrie 2010, obţinând licenţele ”B” şi ”A”.
– În martie 2011 a început cursurile pentru obţinerea licenţei PRO. Diploma de absolvire a cursurilor a primit-o în martie 2012. – Şcoala Federală de Antrenori
Răspunsul FRF pare a face lumină, dar de fapt adânceşte misterul licenţelor lui Reghecampf. Orice antrenor candidat pentru licenţele respective, valabile în toate ţările membre UEFA, trebuie să urmeze cursurile unei şcoli naţionale. Respectiva instituţie este obligată de UEFA să respecte o Convenţie a Antrenorilor care reglementează modul în care pot fi obţinute licenţele.
În 2008, anul în care Reghecampf a început cursurile şcolii de antrenori, un fost jucător român trebuia să facă următorii paşi pentru a ajunge să deţină licenţa Pro, actul suprem care-i permite să antreneze orice echipă din lume:
Trebuia să obţină iniţial carnetul de antrenor care e eliberat de Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor (CNFPA), un organism din cadrul MTS, după un curs care durează doi ani
Urma cursurile licenţei B care durau 120 de ore. Licenţa respectivă îi dădea dreptul să fie secund la liga a doua şi a treia şi să antreneze grupe de copii şi juniori, cu excepţia celor de 18 ani
Avea nevoie de un an de experienţă cu licenţa B, înainte de a se înscrie la cursurile pentru licenţa A
Urma cursurile licenţei A care durau 180 de ore (acum durează 240 de ore). Licenţa respectivă îi dădea dreptul să fie secund la liga întâi, principal la liga a doua şi a treia şi să antreneze orice grupă de copii şi juniori.
Avea nevoie de un an de experienţă cu licenţa A, înaintea de a se înscrie la cursurile pentru licenţa Pro
Urma cursurile licenţei Pro care durau 240 de ore (acum durează 360 de ore)
Lecţie de eficienţă: cum să faci 7 ani în 3 şi jumătate
În total, în teorie, drumul de la fost jucător la deţinător de licenţa Pro însuma în jur de 7 ani, ceea ce însemna că Reghecampf putea să stea pe banca unei echipe de primă ligă abia în 2015. Teoretic, cele două titluri de campioană cu Steaua ar fi fost obţinute de un antrenor care n-ar fi avut licenţă Pro.
În practică, potrivit răspunsului FRF, Reghecampf a devenit deţinător de licenţă Pro în martie 2012, la doar 3 ani şi 6 luni de la începerea cursurilor.
”Reghecampf făcea antrenamente după nişte caiete pe care i le dădea Neubert. El era exact cum te-ai duce tu la şcoală şi îţi dă dictare. Ai caietul aici, să scrii, şi tu începi să scrii. Asta făcea el, nu făcea altceva. Neubert făcea tot. Nu doar pregătire fizică, făcea şi tactică. Pe cuvânt de onoare. Ăsta nu se dezlipea de el. I-am văzut în cantonament, îl lua şi pe Neubert, nu ne bătea nimeni”, spunea recent Apostol Muşat, fost primar al Snagovului.
Cum a fost posibil să devină antrenor plin în jumătate din perioada necesară în mod normal?
”Pe vremea aia, Mircea Rădulescu comasa cursurile pentru carnetul de antrenor cu cele pentru licenţa B”, spune insiderul din FRF. O simplă verificare la CNFPA confirmă. „Partea de teorie, adică anatomie, biologie, fiziologie, era organizată de noi, iar metodica de antrenament o făcea federaţia. Cât a fost domnul Mircea Rădulescu, în cei doi ani de curs erau incluse şi orele plus programele de la licenţa B. Mi se părea în regulă acest lucru”, a dezvăluit Adrian Ilie, directorul centrului.
Practic, un fost jucător economisea cele 120 de ore de curs necesare pentru licenţa B. Cât timp calendaristic îi lua unui cursant să parcurgă aceste ore? Răspunsul poate fi dedus dintr-un dialog dintre Pro Sport şi Dan Apolzan, actualul şef al şcolii.
Jurnalist: Un antrenor care profesează în cât timp poate epuiza 150 de ore de cursuri?
Apolzan: Un curs de genul acesta ţine în jur de un an-un an şi jumătate. Ultima licenţă Pro a avut 240 de ore. Ei au făcut 306 ore şi totul s-a derulat pe perioada unui an şi patru luni. N-am putut să fac mai repede.
Ţinând cont că în septembrie 2008, când a început cursurile pentru licenţa B, Reghecampf profesa deja la Buftea – în acte antrenor principal era trecut însă Lavi Hrib – 120 de ore ar fi putut fi făcute, cu multă-multă indulgenţă, în minimum 6 luni. ”Cam atât dura licenţa B accelerată”, estimează Dan Apolzan. Perioada s-ar fi putut scurta astfel de la 7 ani la 6 ani şi jumătate. Mai rămân 3 ani lipsă.
Conform informării FRF de mai sus, în martie 2010 Reghecampf nu terminase încă 120 de ore necesare pentru licenţa B, deşi avea deja un an şi jumătate de la începutul cursurilor. ”Categoric, el urma în acelaşi timp şi cursurile pentru carnetul de antrenor, cei doi ani obligatori. Acele cursuri comasate cu licenţa B”, explică insiderul din FRF perioada lungă petrecută la cursul pentru licenţa B de actualul antrenor de la Litex.
Comasare in comasare: minimum un an de curs făcut în șapte luni
Comasările nu se opresc aici. În martie 2010, împreună cu alţi șapte foşti jucători, Reghecampf cere un curs special, comasat, de licenţiere B şi A. Conform Convenţiei UEFA din 2010, la articolul 28, punctul 1, se scrie că ”foştii fotbalişti cu o carieră îndelungată pot participa la un curs combinat pentru licenţa A”. El poate fi cerut de minimum șapte fotbaliști.
Printre foştii jucători care au mai cerut cursul comasat se numără şi actualul secund de la FC Argeş 1953, Iulian Tameş. Fostul dinamovist nu-şi aminteşte exact când şi cum şi-a luat licenţa A: ”Am luat-o prin 2008, 2009, nu mai ştiu. Întâi am luat B şi apoi A. La un an distanţă am dat parcă. Ba nu, s-au putut face doi ani într-unul. Un curs combinat. S-a putut, da, atunci. Da, da. A fost pentru cei în activitate. Prin 2008, parcă. Am făcut cursurile la Bucureşti, la federaţie acolo”. Memoria lui Tameş plasează cursul cu doi ani mai devreme decât datele FRF.
Condiţia de înscriere era ca doritorul să fi jucat minimum cinci ani în prima ligă a unei federaţii afiliate la FIFA, iar Reghecampf îndeplinea clar această condiţie. Cursurile pentru licenţa comasată A şi B durau 150 de ore. 40 la sută dintre ele erau lecţii teoretice, 60 la sută practice.
Teoretic, prin comasarea cursurilor pentru licenţele A şi B, Reghecampf scutea perioada de experienţă de un an, necesară între obţinerea licenţei B şi înscrierea la cursul A. În plus, în loc de 300 de ore (120+180), cât ar fi durat cursurile separate B şi A, acum trebuia să asiste la doar 150 de ore de cursuri. Marea problemă este, însă, că în momentul în care începea cursurile pentru licenţa A, el nu avea carnetul de antrenor, o condiţie elementară pentru începerea oricărui curs pentru licenţele UEFA!
Potrivit estimării lui Apolzan, cele 150 de ore se puteau face într-un an-un an şi jumătate pentru că Reghecampf nu se putea dedica exclusiv cursurilor, profesând în acea perioadă, fără nicio licenţă, în liga a doua la FC Snagov. Culmea, la doar 7 luni de la începerea cursului, antrenorul ieşea în noiembrie 2010 de pe uşa Şcolii de antrenori cu licenţele A şi B în buzunar, o performanţă care l-ar face invidios până şi pe Făt-Frumos din lacrimă, personajul de basm. Carnetul de antrenor, licenţa B şi licenţa A, topite în câteva luni!
Aproape toţi participanţii antrenează şi vor să stea şi pe lângă echipă în timpul săptămânii. Nu poţi să faci cursuri decât luni şi marţi. De aceea, durează atât să epuizezi un program de 150 – 180 de ore – Dan Apolzan, şeful Şcolii de antrenori FRF
Cum a reuşit Mircea Rădulescu să acorde licenţele atât de repede?
Contactat din nou, fostul şef al şcolii a explicat: ”Din ce m-am documentat eu, Reghe e total în regulă. UEFA ne-a permis să facem licenţa B şi licenţa A cumulat pentru fotbalişti cu minimum 5 ani de experienţă. Asta pentru a le accelera drumul către antrenorat. El a beneficiat de chestia asta”. Dialogul a continuat.
Pro Sport: Cum a fost posibil ca el să stea 18 luni la cursurile care durau 120 de ore şi să nu le termine, iar pe cele de 150 de ore să le termine în șapte luni?
Rădulescu: N-am documente. Mă rog, dacă voi aţi luat date de la federaţie… Dacă astea sunt, astea sunt. Eu din câte îmi amintesc, l-am remarcat pe el pentru seriozitatea cu care a frecventat aceste cursuri. Asta cu de când, până când, nu le am în memorie.
În arhiva școlii de antrenori, cursul ţinut între martie şi noiembrie 2010 este documentat printr-o coală A3, un tabel făcut de mână pe care sunt trecuţi participanţii şi prezenţa. Reghecampf are prezenţă 100%. Ciudată este, însă, modalitatea prin care au fost trecuţi cei aproximativ 40 de participanţi la cursuri. Ei nu apar scrişi în acelaşi timp, ci în trei serii, cu trei feluri diferite de pix şi stilou. Mircea Rădulescu se apără şi spune: ”A fost un supraveghetor de la UEFA. Am avut controale, au făcut rapoarte, le-au trimis la UEFA. Am ieşit mereu bine. Nu te joci cu UEFA!”.
De ce tace Comisia UEFA condusă de Lupescu?
Pentru a avea acces la un document cu un caracter oficial, Pro Sport a apelat la Jira Panel, Comisia UEFA pentru antrenori al cărei şef este de aproape trei ani românul Ionuţ Lupescu. Potrivit Convenţiei UEFA, un curs comasat pentru licenţele B şi A nu se poate ţine fără aprobarea forului european, cerută de directorul şcolii naţionale. UEFA trebuie să numească apoi un evaluator care asistă la cursuri şi întocmeşte rapoarte pe baza observaţiilor. La final, Jira Panel aprobă lista candidaţilor care au trecut cu succes peste examinări.
Pe 25 august, Pro Sport a trimis UEFA următoarele întrebări:
În ce dată a primit Jira Panel cererea FRF pentru aprobarea cursului special combinat pentru licenţele A şi B desfăşurat între martie 2010 şi noiembrie 2010 şi la care au participat Dan Alexa, Laurenţiu Reghecampf, Cosmin Bărcăuan, Iulian Tameş, Augustin Chiriţă, Nana Falemi, Dorel Mutică şi Gabriel Caramarin?.
Cine a fost evaluatorul desemnat de UEFA prin convenţie pentru a monitoriza cursul mai sus menţionat. A asistat respectiva persoană la cursurile din România? Ne puteţi spune care au fost observaţiile pe marginea cursului? Au existat candidaţi respinşi?
În ce dată a transmis Jira Panel aprobarea pentru acordarea diplomelor pentru participanţii la cursul menţionat mai sus?
Pe 31 august, UEFA răspundea surprinzător:
”Regretăm să vă informăm că aceste proceduri nu sunt făcute publice de UEFA. Prin urmare, vă recomandăm să vă adresaţi direct actualului director al şcolii, Dan Apolzan”
După 15 minute, Pro Sport a trimis cele trei întrebări către Școala de antrenori din cadrul FRF. De atunci au trecut 22 de zile, însă răspunsurile întârzie să apară.
Ce se ascunde în spatele acestei tăceri? De ce păstrează UEFA secretul unui curs despre care FRF a informat deja media? De ce a spus Apostol Muşat că Reghecampf şi-a luat licenţele pe terasa restaurantului său de la Snagov?
Ladislau Boloni, care a fost selecţioner, a făcut doi ani şcoala franceză de la Clairefontaine. Nu a antrenat deloc în acea perioadă. Avea licenţele B şi A, dar s-a lăsat doi ani pentru a se dedica total cursurilor pentru licenţa Pro – Dan Apolzan, şeful Şcolii de antrenori FRF
Odiseea licenţelor continuă. Orice antrenor care obţine licenţa A are nevoie apoi de un an în care să profeseze la acest nivel înainte de a se înscrie la cursurile licenţei Pro. În acea perioadă, Reghecampf antrena tot la liga a doua, la FC Snagov, întors după perioadele nereuşite la U Craiova şi Gloria. După ce în noiembrie 2010 îşi luase licenţele A, B şi carnetul de antrenor la pachet, regulamentul îi permitea să înceapă cursurile pentru licenţa Pro peste un an, în noiembrie 2011. În martie 2011, însă, cu 7 luni mai devreme, el era înscris de FRF la cursurile pentru licenţa Pro. De fapt, încă din decembrie 2010, la o lună după obţinerea licenţei A, Reghecampf declara pentru Sportul bistriţean: ”Deocamdată sunt ocupat cu şcoala, pentru a obţine Licenţa Pro”. Şocant!
Nu sunt decât două variante: ori Reghecampf i-a minţit pe jurnalişti, ori el a început cursurile Pro mai devreme chiar şi decât data pretinsă de FRF în adresa oficială trimisă pe 24 august 2015. Cine minte?
Misterul e adâncit de o ştire apărută în cotidianul Naţional, în februarie 2011, cu o lună înainte ca Reghecampf să înceapă, potrivit FRF, cursurile pentru licenţa Pro. Jurnaliştii îl surprinseseră pe antrenor la sediul federaţiei la bordul unei maşini înmatriculate în America. Subiectul ştirii era de fapt Buick-ul lui Reghecampf, însă motivul prezenţei sale la Casa Fotbalului era anunţat ca fiind ”consfătuirea antrenorilor cu licenţa Pro”!
Mircea Rădulescu nu-şi aminteşte când a început Reghecampf cursurile, dar ştie sigur că ”a avut o frecvenţă de sută la sută”. Întrebat din nou despre licenţele obţinute pe terasa din Snagov, fostul şef al şcolii de antrenori a răspuns: Pe terasă la Snagov s-au ţinut nişte cursuri, iar toate cursurile se încheiau cu o masă de prânz. Aşa era în program. Stăteau cursanţii la masă şi apoi se pleca acasă. Nu erau chefuri, nu era fripturism. Astea sunt speculaţii ieftine, uşoare.
Pro Sport: Pentru cursurile PRO e nevoie de un an de experienţă. El a început mai devreme.
Rădulescu: El mi se pare că antrena în perioada aia. Antrena Snagov. Erau în B. I s-a luat această experienţă de antrenor activ. A beneficiat de nişte lucruri, bănuiesc eu, dar nu din astea să calce regulamentul în picioare. Părerea mea e că nu e un exemplu care să fie popularizat, că acest antrenor a fentat cursurile, că a luat licenţă nu ştiu cum…O mai fi unul sau altul, dar el în niciun caz. Îi ştiu interesul, prezenţa lui la cursuri. Poate i s-a mai echivalat ceva la vremea respectivă, e posibil. E posibil, dar nu a fost unul care să nu vină şi să nu ia licenţă. De fapt, nici n-au existat astfel de cazuri.
Rădulescu susţine că, prin comasarea cursurilor pentru licenţele A şi B, un antrenor poate ajunge la licenţa Pro în 4 ani. Culmea, potrivit declaraţiilor lui Dan Apolzan, lui Mirel Rădoi îi trebuie acum minimum cinci ani. Chiar şi după standardele relaxate ale lui Rădulescu, Reghecampf a supraperformat: în trei ani şi jumătate a devenit posesor de licenţă Pro. Dacă ignorăm cele 18 luni pierdute la cursurile pentru carnetul de antrenor, succesiunea B, A, Pro a fost făcută chiar mai repede, între martie 2010 şi martie 2012. Adică în doar doi ani.
Cine a plătit mesele de pe terasa din Snagov?
Insinuant, Apostol Mușat spune că secretul este terasa sa din Snagov. Pus în faţa acestei declaraţii, Rădulescu a purtat următorul dialog cu reporterii Pro Sport:
Vă surprinde dacă vă spun că Apostol Muşat susţine că Reghecampf a luat licenţa pe terasă la Snagov?
Cine?
Apostol Mușat…
Dar cine e Mușat? Nu ştiu cine e.
Fostul primar de la Snagov…
Şi că… ce?
Licenţa a fost luată pe terasă la Snagov…
Nu! E aşa, o glumă, un banc. Nu se poate aşa ceva.
El v-a găzduit acolo, la Snagov…
Nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu. (repetă de fix 10 ori). Singurul lucru de care am beneficiat noi atunci a fost de teren, pentru că…aşa…, terenul era şi într-o locaţie izolată pe care noi ne-o doream, să nu se bage nimeni în ce făceam noi acolo. Să n-avem gură-cască, aşa cum se spune. Am optat pentru Snagov pentru că în perioada aia Reghecampf era şi antrenor acolo şi ne-a pus echipa lui la dispoziţie. Jucătorii înscrişi la curs care nu antrenau trebuiau să aibă jucători cu care să exerseze. În promoţia aia au fost vreo 6 – 7 în situaţia asta, îşi pregăteau conspecte de acasă, cu antrenamente. Îşi pregăteau antrenamentul, făceau o analiză de antrenament. Pentru că activitatea începea pe la 9 şi dura până la 14, 15, se termina totul cu o masă şi pleca lumea acasă. Licenţele au fost o chestie sfântă. Cum să spună că a luat licenţa pe terasă? Doamne fereşte!! Suntem penibili. Cine ştie în ce context…Că pe terasă s-a stat la o discuţie cu o cafea în faţă, cu un suc în faţă, şi fiecare şi-a spus un punct de vedere la ce s-a făcut acolo…Aşa, da, într-adevăr, s-a luat pe terasă! Dacă aşa vrea să se spună, spunem aşa. Pe terasă, eu confirm că a avut multe întâlniri profesionale. Punct. Fără alte speculaţii.
O singură întrebare a rămas fără răspuns. Cine a plătit mesele de la terasa? Patronul restaurantului – care era totodată şi primar de Snagov – sau Federaţia Română de Fotbal, condusă atunci de Mircea Sandu, membru în Comitetul Executiv de la UEFA, şi de Adalbert Kassai? ”Am copilărit cu fratele lui Mircea Sandu. Kassai a lucrat cu mine prin Snagov”, sunt precizările făcute de Apostol Muşat în discuţia cu ProSport.
Actualul director tehnic al UEFA era deseori văzut în tribunele stadionului din Snagov la meciurile echipei lui Reghecampf, alt fost fotbalist domiciliat în comună, cu care are o relaţie apropiată. Pro Sport a încercat să-l contacteze pe Lupescu pentru a afla motivele tăcerii comisiei pe care o conduce. Oficialul UEFA nu a răspuns.
”Nu comentez afirmaţiile lui Muşat”, e singurul răspuns oferit de Reghecampf la întrebarea legată de licenţe şi de terasa din Snagov.
”Înainte să vin eu, se dădeau derogări sub toate formele. Am scos toate astea prin decizia Comitetului Executiv. Nu se mai dă nicio derogare, de exemplu că ai făcut jumătate de curs şi să poţi să stai pe bancă”
Dan Apolzan, șeful Școlii de antrenori FRF. – sursa – www.prosport.ro, foto: www.prosport.ro, www.digisport.ro
