Direcția Națională Anticorupție (DNA) a început, joi, urmărirea penală in rem pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu, luare şi dare de mită, în dosarul deschis în urma sesizării Corpului de Control al Guvernului, privind închirierea şi extinderea de licenţe pentru şcoli, pentru care s-au plătit aproximativ nouă milioane de euro. Astfel, procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie efectuează cercetări în cauza penală constituită ca urmare a sesizării Corpului de Control al Prim-ministrului din 21 mai 2013. „Obiectul sesizării l-a constituit închirierea şi extinderea de licenţe educaţionale de către, Ministerul pentru Societatea Informaţională şi Ministerul Educaţiei Naţionale care contrar dispoziţiilor acordului cadru nr. 32/12.08.2009 au încheiat, contrar HG nr. 460/2009, contracte de furnizare produse, existând indicii că s-au efectuat plăţi privind o sumă de aproximativ 9 milioane euro, destinate unităţilor de învăţământ”, a precizat DNA.
În cauză s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă în legătură cu infracţiuni de corupţie, luare de mită, dare de mită şi abuz în serviciu.
Cercetările sunt efectuate sub aspectul: închirierii unui număr de 179.259 licenţe pentru pachete de tip ProDesktop şi 6.828 licenţe pentru sisteme de operare Windows Server, cu luarea în calcul a tuturor staţiilor de lucru şi a serverelor achiziţionate în perioada 2001 – 2008 prin programele SEI 1 – SEI 5 şi rural; determinării încheierii contractului de furnizare produse în baza căruia MCSI s-a obligat să plătească preţul aferent numărului total de licenţe, mai mare cu 72.990 faţă de numărul de licenţe utilizabile în sistemul educaţional în raport cu numărul de computere compatibile cu noile produse software, existând indicii privind crearea unei obligaţii de plată a unui preţ cu aproximativ 5,4 milioane euro mai mare decât preţul pentru închirierea licenţelor efectiv utilizabile (contractul în valoare de 105 milioane USD a fost derulat în perioada 2004-2009); determinării dacă HG 460/2009 permitea încheierea unui contract subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licenţe al MECTS pentru şcoli; achiziţiei de licenţe pentru pachete de tip ProDesktop şi sisteme de operare Windows Server destinate unităţilor de învăţământ corespunzător necesarului de licenţe; identificării persoanelor implicate şi a modului în care acestea au verificat produsele software, implementarea, compatibilitatea acestora configuraţiei hardware a staţiilor de lucru şi serverelor achiziţionate în perioada 2001 – 2008, prin programele SEI I – SEI V şi Rural şi fundamentarea din punct de vedere tehnic a achiziţiei din 2009.
Joi, 10 iulie, șeful Secretariatului General al Guvernului, Ion Moraru, a mers la DNA, unde a declarat că a fost chemat pentru a fi audiat ca martor într-un dosar. Potrivit unor surse judiciare, Moraru ar fi fost chemat într-un caz de corupţie legat de achiziţii de echipamente IT de către Ministerul Educaţiei.
În mai anul trecut, Guvernul anunţa că va sesiza DNA pentru posibile fapte de natură penală ale foştilor miniştri Daniel Funeriu şi Valerian Vreme, care ar fi promovat o notă privind achiziţia de soft educaţional, în baza căreia ar fi efectuat plăţi de aproape 8 milioane euro fără temei, cu 5 milioane peste preţul real. Concluzia rezultă dintr-un raport întocmit de Corpul de control al prim-ministrului în urma verificărilor efectuate la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei în legatură cu închirierea de licenţe educaţionale.
În raportul Corpului de control se arată totodată că împuternicirea acordată Ministerului pentru Societatea Informaţională pentru efectuarea achziţiei a fost extinsă în mod ilegal printr-o notă semnată de fostul ministru de resort Valerian Vreme şi de fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu şi aproată de premierul de la acea dată, Emil Boc. Prin nota aprobată de Boc s-au consemnat împrejurări necorespunzătoare adevărului şi s-a creat aparenţa de legalitate a contractului de achiziţionare, acuză inspectorii guvernamentali.
Trei ministere implicate în dosar
Potrivit constatărilor, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a fost împuternicit de Guvern să încheie un acord-cadru multianual, pe perioada 2009-2012, pentru achiziţia dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare, pentru 29 de instituţii şi autorităţi publice. Pentru Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării a fost prevăzut un număr total de 5.294 licenţe. Împuternicirea a fost acordată în baza HG 460/2009, în care nu au fost însă prevăzute norme referitoare la închirierea licenţelor destinate unităţilor şi instituţiilor de învăţământ.
În septembrie 2009, Ministerul Comunicaţiilor a încheiat cu D-con.net AG, lider al asocierii formate din D- con.net AG, D-con.net Gmbh, Comsoft Direct AG, Bechtle Holding Schweiz AG şi Dim Soft S.R.L., un contract având ca obiect închirierea pe o perioadă de 3 ani a drepturilor neexclusive de utilizare a produselor software Microsoft, pentru instituţiile publice beneficiare.
Pentru Ministerul Educaţiei expirase, în noiembrie 2009, dreptul de utilizare a produselor software destinate unităţilor de învăţământ, iar din luna decembrie produsele software Microsoft au fost utilizate în cadrul unităţilor de învăţământ fără a exista un temei legal sau contractual.
Reprezentanţii Microsoft Ireland Operations Limited au transmis către miniştrii Vreme şi Funeriu faptul că ordinul de licenţiere a expirat şi că se impune încheierea unui nou acord pentru licenţele Microsoft folosite în sistemul educaţional public. De asemenea, aceştia au notificat faptul că, în situaţia în care nu se încheie un nou acord, trebuie să înceteze utilizarea produselor software Microsoft pe toate computerele înscrise în ordinul de licenţiere.
Nota comună a fost aprobată de fostul prim-ministru Emil Boc şi a constituit temeiul încheierii de către Ministerul Comunicaţiilor cu D- con.net, lider de asociere, a contractului pentru livrarea unui număr de 179.259 licenţe pentru pachete de tip ProDesktop şi 6.828 licenţe pentru sisteme de operare Windows Server. Cantităţile de licenţe au fost stabilite în baza adresei Ministerului Educaţiei semnată de Funeriu.
Preţul total pentru închirierea licenţelor, în perioada august 2011 – decembrie 2012, a fost de 13,9 milioane euro, după aplicarea unui discount motivat de faptul că licenţele sunt folosite exclusiv în sistemul educaţional. Preţul unitar (după aplicarea discountului) a fost de 53,73 euro/licenţă/an pentru licenţele ProDesktop şi 73,01 euro/licenţă/an pentru licenţele Windows Server.
Din valoarea totală a contractului, Ministerul Comunicaţiilor a efectuat plăţi în sumă totală de 8,8 milioane euro, iar o altă plată de 5 milioane euro trebuia efectuată, conform contractului, în perioada 24 – 30 iunie 2013.
Urmare a modului defectuos de stabilire a necesarului de licenţe educaţionale, în contract s-a prevăzut închirierea dreptului de utilizare a unui număr de 179.259 pachete de tip ProDesktop şi 6.828 sisteme de operare Windows Server, deşi numărul de staţii de lucru pe care puteau fi instalate aceste produse software era mult mai mic, respectiv 107.779, arătau inspectorii.
Din nota de informare cu privire la activitatea în cadrul Comisiei interministeriale de evaluare a opţiunilor strategice cu privire la acordul privind utilizarea licenţelor Microsoft a rezultat faptul că s-a plătit pentru un număr mult mai mare de licenţe închiriate decât numărul de licenţe utilizabile în educaţie. Din recalcularea valorii contractului cu numărul de pachete egal cu numărul de calculatoare a reieşit faptul că a fost angajată o sumă cu 5,4 milioane euro mai mare decât era necesar.
Diferenţa de plată între preţul aferent numărului de licenţe educaţionale şi preţul aferent licenţelor educaţionale efectiv utilizabile în unităţile de învăţământ a constituit pagubă adusă bugetului statului.
