Într-un interviu acordat Agerpres, directorul Serviciului Român de Informații (SRI), Eduard Hellvig, afirmă, printre altele, că pentru a-și putea îndeplini menirea de a proteja securitatea națională, instituția pe care o conduce trebuie să rămână în afara jocurilor politice. Asta pentru că ”au existat în trecutul apropiat situații în care s-a încercat atragerea Serviciului în jocuri politice și e meritul echipei de profesioniști din SRI că a apărat neutralitatea politică a instituției. Așadar, putem constata că reforma profesională realizată în ultimii ani și-a dovedit valoarea. Eu cred că această reformă trebuie aprofundată în perioada următoare, astfel încât echidistanța politică a SRI să nu poată fi pusă vreodată sub semnul întrebării”, declară șeful SRI.
El vorbește în interviu și despre riscul utilizării României ca teritoriu de tranzit al combatanților cetățeni europeni către și dinspre bazele Statului Islamic, dar și despre criza din Ucraina, care, în opinia sa, nu reprezintă, pentru moment, ”o amenințare militară iminentă și directă pentru România, impactul fiind mai degrabă indirect, prin prisma riscului tensionării frontierei țării noastre”’.
La o lună de la numire, Hellvig spune că a găsit un ”serviciu performant și dinamic, cu o capacitate operațională importantă, cu acțiuni reușite împotriva amenințărilor la adresa securității și în ceea ce privește protejarea intereselor naționale”. Despre echipa managerială, acesta spune că este ”solidă” și că ” acționează în parametrii de performanță necesari îndeplinirii obiectivelor instituționale”.
Despre amenințările imediate la adresa siguranței naționale, șeful SRI spune că e necesară în continuare consolidarea capacității administrative de stopare a cazurilor de mare și mică corupție. ”Vom avea, totodată, în vedere deficiențele în accesarea fondurilor europene. Capacitatea de absorbție și administrare a acestor resurse continuă să reprezinte un punct nevralgic pe agenda publică”.
Despre criza din Ucraina, Eduard Hellvig precizează: ”Actuala criză din Ucraina afectează interesele strategice ale României în regiune, în ansamblul lor – și mă gândesc la chestiunea securizării frontierelor UE și NATO, europenizarea Republicii Moldova, situația românilor din Ucraina, democratizarea regiunii extinse a Mării Negre și asigurarea securității energetice. Direcția spre care se îndreaptă criza ucraineană – o nouă Transnistrie la Marea Neagră – este o perspectivă sumbră, pe care nu ne-o dorim. De aceea, ne preocupă în mod deosebit riscul adâncirii într-o spirală a tensiunii în zona Mării Negre și consecințele pentru România ale posibilei reveniri a Rusiei la Gurile Dunării. Pe fond, aș dori să subliniez că profilul strategic al României și rolul său în arhitectura de securitate sunt bine conturate, ca membru important al unor structuri politico-economice și politico-militare puternice (UE și NATO) și ca partener strategic al SUA, în măsură să asigure securitatea națională în actualul context tensionat. Despre acțiunile Rusiei, șeful SRI spune că ”decizia Kremlinului de a retrasa arbitrar și unilateral granițele Europei, prin anexarea Crimeei, cu încălcarea suveranității Ucrainei, precum și a tuturor tratatelor asumate în timp de partea rusă, a provocat cea mai serioasă criză de securitate din spațiul euro-atlantic de la sfârșitul Războiului Rece. În mod evident, acțiunile Federației Ruse induc un climat de instabilitate și ne împing înapoi în logica raporturilor internaționale specifice Războiului Rece”.
La alegerile parlamentare din decembrie 2012 a fost ales deputat în Colegiul uninominal nr. 4, Ilfov. Eduard Hellvig a fost vicepreședinte al Camerei Deputaților și a făcut parte din Comisia pentru Afaceri Europene și din Delegația României la Adunarea Parlamentară a NATO. La 3 septembrie 2013 a demisionat din Parlamentul României pentru a prelua mandatul de europarlamentar liberal. Pe 19 februarie 2015 a fost propus de președintele Klaus Iohannis la conducerea SRI, funcție pe care a preluat-o la începutul acestei luni.
