În Raportul privind starea Schengen, CE recomandă ridicarea controalelor la fontierele cu România și Bulgaria

Comisia Europeană a îndemnat Consiliul să permită României și Bulgariei să devină membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen în 2023, în cel de-al doilea Raport privind starea Schengen, publicat pe 16 mai, înaintea celui de-al doilea Consiliu Schengen care va avea loc în 8 iunie.

În raport, Comisia UE a enumerat principalele realizări ale blocului în ceea ce privește zona sa fără granițe și prioritățile cheie pentru 2023, pentru care a solicitat actualei și viitoarei președinții a Consiliului să se concentreze și să lucreze asupra acestora, transmite SchengenVisaInfo.com.

„ Extinderea Schengen: Comisia solicită încă o dată Consiliului să consolideze în continuare unitatea europeană și să permită României și Bulgariei să adere pe deplin la Schengen ”, notează Comisia într-un comunicat de presă referitor la raport, în care aderarea la Schengen a României și Bulgariei este una dintre priorități.

În plus, Comisia a considerat aderarea Croației la spațiul Schengen drept una dintre cele mai importante realizări din ultimul an.

Comentând raportul, comisarul pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a enumerat, de asemenea, apartenența Croației drept una dintre principalele realizări ale blocului, în timp ce a numit spațiul Schengen „inima care bate a Europei” care leagă statele membre.

„ Din punct de vedere operațional, cooperarea sporită a poliției va permite un schimb mai bun de informații, pentru a monitoriza frontierele, vizele și riscul crimei organizate. Reprezentarea a fost intensificată cu evaluări Schengen anuale îmbunătățite, abordări ale coordonatorului Schengen și mai multe discuții la nivel înalt la nivel în Consiliu. Numărul nostru de membri a crescut odată cu aderarea Croației la 1 ianuarie, cea mai recentă adăugare la lista noastră în creștere ”, a spus comisarul Johansson.

Și în timp ce Croația s-a alăturat la 1 ianuarie, România și Bulgaria sunt încă în așteptare, în special din cauza opoziției Austriei.

La sfârșitul lunii aprilie, ministrul de externe Alexander Schallenberg a declarat pentru Politico.eu că Austria își va menține dreptul de veto asupra extinderii spațiului Schengen cu Bulgaria și România până când țara va vedea un declin susținut” al solicitanților de azil, după ce cererile de azil în Austria aproape s-au triplat în 2022.

Aproximativ în aceeași perioadă, ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a susținut că 7% dintre acești migranți ilegali din Austria erau români.

Cu toate acestea, în ciuda respingerii Austriei, alte câteva țări UE susțin ferm aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, în special țări precum Germania și Ungaria.

Pe lângă îndemnul Consiliului să sprijine extinderea zonei fără frontiere, Comisia a subliniat și alte priorități cheie în statul său:

• realizarea sistemului de intrare-ieșire ca parte a eforturilor de consolidare a frontierelor externe ale UE
• maximizarea utilizării SIS pentru eficientizarea sistemului de returnare
• înlocuirea controalelor de lungă durată la frontierele interne cu măsuri alternative de cooperare polițienească;
• alinierea politicilor de vize ale partenerilor din țări terțe cu cele ale UE
• eliminarea schemelor de cetățenie și rezidență ale investitorilor riscanți

Al doilea summit al Consiliului Schengen este programat pe 8 iunie.