Tribunalul Bihor a anulat interceptările realizate de SRI pe mandat de siguranță națională (MSN) din dosarul fostului preşedinte al CJ Bihor, Alexandru Kiss, și al afaceristului Beneamin Rus, patron al Selina Oradea, potrivit deciziei instanței din 11 noiembrie 2020, anunță G4Media.ro.
Decizia Tribunalului Bihor de anulare a probelor vine în rejudecare după ce, inițial, fostul șef al CJ Bihor, Alexandru Kiss, primise, la aceeași instanță, 8 ani de detenție pentru o mită de 4 milioane de euro, iar afaceristul Beneamin Rus primise 4 ani pentru spălare de bani.
Ssentința inițială a Tribunalului Bihor, din iunie 2018, a fost anulată de Curtea de Apel Oradea cu aportul decisiv al judecătorului Mihail Udroiu, fost consilier al ex-șefei DIICOT, Alina Bica, condamnată definitiv la 4 ani de detenție
Dosarul lui Kiss și Rus a fost instrumentat cu ajutorul autorităților judiciare din Ungaria, Germania și Olanda. Cazul se află în pragul prescrierii, potrivit unor surse judiciare.
Proiectul de lege inițiat de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, privind salvarea probelor obținute de SRI pe MSN este blocat în proceduri parlamentare, iar ministrul dă vina pe PSD, potrivit sursei citate.
Informația, pe larg:
”Admite cererile formulate de inculpații Rus Beneamin și Kiss Alexandru Iosif Francisc.
Constată nulitatea absolută a punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică încuviințate, respectiv prelungite în baza mandatelor emise de Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul Legii nr. 51/1991 (privind securitatea națională a României – n.r.), respectiv:
– Mandatul nr. (…)/11.03.2005 privind interceptarea comunicațiilor inculpatului Kiss Alexandru Iosif Francisc, pe o durată de 6 luni, respectiv 11.03.2005 – 10.09.2005.
– Mandatul nr. (…)/09.09.2005 privind prelungirea supravegherii tehnice a inculpatului Kiss Alexandru Iosif Francisc, pe o durată de 3 luni, de la 10.09.2005 la 09.12.2005.
– Mandatul nr. (…)/07.12.2005 privind prelungirea supravegherii tehnice a inculpatului Kiss Alexandru Iosif Francisc, pe o durată de 3 luni, de la 09.12.2005 la 08.03.2006.
– Mandatul nr.(…)/06.03.2006 privind prelungirea supravegherii tehnice a inculpatului Kiss Alexandru Iosif Francisc, pe o durată de 3 luni, de la 08.03.2006 la 07.06.2006 (…)
Constată nulitatea absolută a punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică autorizate în baza mandatelor nr. (….)/03.07.2003 și nr. (…)/02.10.2003 emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Constată nulitatea absolută a punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică încuviințate de Președintele Tribunalului Bihor, prin Încheierea din data de 12.10.2009 în baza căreia s-a emis autorizația nr. (…)/12.10.2009 privind interceptarea și înregistrarea comunicațiilor telefonice purtate de Bojtor Vilmos Laszlo, (…), Miklossy Ferenc, Rus Beneamin, Kiss Alexandru Iosif Francisc, (…), pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 12.10.2009 și respectiv autorizația nr. (…)/12.10.2009 privind înregistrarea de imagini audio-video în mediul ambiental și a discuțiilor și activităților desfășurate de persoanele menționate, pe o perioadă de 30 zile, începând cu 12.10.2009, precum și autorizația nr. (…)/10.11.2009 și autorizația nr. (…)/10.11.2009 prin care s-a prelungit pentru o durată de 30 zile, interceptarea și înregistrarea comunicațiilor telefonice purtate de Bojtor Vilmos Laszlo, (…), Miklossy Ferenc, Rus Beneamin, Kiss Alexandru Iosif Francisc, (…), precum și înregistrarea de imagini audio-video în mediul ambiental și discuțiilor și activităților desfășurate de acestea.
(…) Exclude din materialul probator toate procesele-verbale de consemnare a activităților de supraveghere tehnică sus-menționate.
În conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr.22/18.01.2018, dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei a tuturor mijloacelor de probă care conțin rezultatul măsurilor de supraveghere tehnică (anexele la actele de constatare întocmite de SRI …), precum și a suporților optici”, este decizia Tribunalului Bihor din data de 11 noiembrie 2020.
Despre ce este vorba în acest dosar. În iunie 2018, fostul preşedinte al CJ Bihor, Alexandru Kiss (UDMR), a primit 8 ani de detenţie pentru luare de mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu şi spălare de bani, iar omul de afaceri Beneamin Rus a fost condamnat la 4 ani de închisoare, fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la abuz.
Kiss ar fi primit mită peste 4 milioane de euro, dintre care peste 800 de mii de euro, bani spălaţi prin firmele lui Beneamin Rus, potrivit DNA Oradea.
”În perioada octombrie 2003 – mai 2004, inculpații Kiss Alexandru Iosif Francisc, Bojtor Vilmos Laszlo și Rus Beneamin au conceput și pus în aplicare un mecanism financiar complex, implicând societăți comerciale înregistrate în România (Selina S.R.L. Oradea și Trameco S.A. Oradea) și Marea Britanie (Ariston Distribution Corporation LTD Londra), prin intermediul căruia a fost disimulată plata sumei de 100.000 euro.
Spălarea banilor a fost efectuată sub masca plății (de către Selina S.R.L. Oradea) a unor utilaje pe care Trameco S.A. Oradea le-a importat de la firme din Germania, prin intermediul societății Ariston Distribution Corporation LTD Londra, controlată de inculpatul Bojtor Vilmos-Laszlo.
Deși societățile din grupul Selina au negociat direct cu furnizorii germani, achiziția utilajelor a fost făcută prin intermediul societății paravan Ariston Distribution Corporation LTD Londra la prețuri cu circa 50% mai mari. Diferența de bani, în sumă de 100.000 euro, a fost retrasă din contul bancar al societății Ariston Distribution Corporation LTD Londra, în numerar, de inculpatul Bojtor Vilmos-Laszlo, care apoi a remis banii inculpatului Kiss Alexandru-Iosif-Francisc.
Cei 100.000 euro, spălați prin intermediul operațiunilor descrise mai sus, reprezintă foloase necuvenite pe care inculpatul Rus Beneamin, în calitate de proprietar și administrator al grupului de societăți Selina Oradea, le-a plătit inculpatului Kiss Alexandru-Iosif-Francisc pentru a-și exercita influența asupra funcționarilor implicați în derularea unor proceduri de achiziție publică, astfel încât acestea să fie adjudecate de firmele din grupul Selina.
În perioada 2005 – iulie 2006, inculpații Kiss Alexandru-Iosif-Francisc, Bojtor Vilmos-Laszlo și Rus Beneamin au conceput și pus în aplicare un mecanism financiar complex, implicând societăți din România (Selina S.R.L. Oradea și Trameco S.A. Oradea) și SUA (Wasleys Worldwide LLC Washington), prin intermediul căruia a fost disimulată plata sumei de aproximativ 702.375 euro.
Spălarea banilor a fost efectuată sub masca plății (de către Selina S.R.L. Oradea) a unor utilaje pe care Trameco S.A. le-a importat de la firme din Germania și Olanda, prin intermediul societății Wasleys Worldwide LLC Washington, controlată de inculpatul Bojtor Vilmos-Laszlo. Deși societățile din grupul Selina au negociat direct cu furnizorii germani și olandezi, achiziția utilajelor a fost făcută prin intermediul societății paravan Wasleys Worldwide LLC Washington la prețuri mult mai mari.
Diferența de bani, în sumă de 702.375 euro, a fost retrasă din contul bancar al societății Wasleys Worldwide LLC Washington, în numerar, și apoi a fost remisă inculpatului Kiss Alexandru-Iosif-Francisc de inculpatul Bojtor Vilmos-Laszlo.
Suma de bani respectivă, spălată prin intermediul operațiunilor descrise mai sus, reprezintă un folos necuvenit pe care inculpatul Rus Beneamin, în calitate de proprietar și administrator al grupului de societăți Selina Oradea, l-a plătit inculpatului Kiss Alexandru-Iosif-Francisc (președinte al Consiliului Județean Bihor la data comiterii faptelor) pentru ca acesta să favorizeze societatea Selina S.R.L. în cadrul procedurilor derulate de C.J. Bihor pentru vânzarea unor terenuri din municipiul Oradea.
În același context, inculpatul Rus Beneamin a depus diligențele necesare pe lângă inculpatul Kiss Alexandru-Iosif-Francisc, pentru ca acesta, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, să întocmească documentațiile de urbanism caietele de sarcini pentru proiectele imobiliare ce urmau să fie realizate pe terenurile respective.
Prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu de către inculpatul Kiss Alexandru-Iosif-Francisc, în cadrul celor două proceduri de vânzare de terenuri, Consiliul Județean Bihor a fost prejudiciat cu circa 6.126.219,4 euro”, arată procurorii DNA Ordea în rechizitoriul din iunie 2015.
Cine i-a scăpat la apel. Dosarul lui Kiss şi Beneamin Rus a ajuns în apel la Curtea de apel Oradea unde judecătorii Gabriela Tarcă şi Antik Levente Farkas aveau opinii contrare în privinţa verdictului definitiv. A fost nevoie de constituirea unui complet de divergenţă alături de judecătorul Mihai Udroiu.
Înainte de Crăciunul din 2018, judecătorul Udroiu şi-a convins colegii să anuleze sentinţa de la Tribunalul Bihor (unde Kiss primise 8 ani şi Rus, 4 ani) şi să decidă rejudecarea cazului. Udroiu a invocat pentru rejudecare faptul că, la un termen de judecată, un inculpat a fost asistat de un avocat din oficiu şi alte asemenea vicii de procedură.
Cine e judecătorul Udroiu. A fost consilierul fostei şefe a DIICOT, Alina Bica, condamnată la 4 ani de detenție, după rejudecare. Udroiu însuşi a fost acuzat de trafic de influenţă, potrivit unui document intern al DNA publicat de Robert Turcescu pe blogul lui în decembrie 2014. Udroiu ar fi acceptat promisiunea primirii unei excursii în Dubai de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu, conoscut drept cel mai mare „băiat deştept” din Energie. Buzăianu dorea un document de la DIICOT legat de dosarul Hidroelectrica pentru a-l folosi în procesul în care a contestat decizia companiei de stat de a denunţa contractele cu aşa-zişii băieţi deştepţi din Energie.
Dosarul Kiss-Beneamin Rus a fost instrumentat cu ajutorul autorităților judiciare din Ungaria, Germania și Olanda, potrivit comunicatului DNA din iunie 2015.
Potrivit unor surse judiciare, cazul se află în pragul prescrierii.
Context. Pe 31 iulie 2020, judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel București a anulat, în baza deciziilor CCR 55/2020 și 22/2018, sute de înregistrări telefonice, realizate de SRI pe mandat de siguranță națională (MSN), și în dosarul fostului șef al Fiscului, Sorin Blejnar, inclusiv cele dintre Codruț Marta si Elan Schwartzenberg.
Proiectul de lege inițiat de ministrul Justiției privind salvarea probelor obținute de SRI pe MSN este blocat în proceduri parlamentare, iar ministrul dă vina pe PSD
În august 2020, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a depus un proiect de lege, alături de deputații liberali Cristina Trăilă şi Gabriel Andronache, prin care propune modificarea şi completare a Legii 51/1991 privind securitatea naţională a României.
Proiectul de lege prevede că interceptările pot fi mijloace de probă în procesul penal, cu condiţia ca prin lege să fie reglementată o procedură clară şi adecvată, care să permită verificarea efectivă a legalităţii lor, atât a mijlocului de probă, cât şi a procedeului probatoriu prin care au fost obţinute.
Proiectul de lege a venit după decizia CCR 55/2020 care spune că probele obținute de SRI pe MSN nu sunt valide în condițiile în care procedura de contestare a acestora nu este clară. Prin urmare, soluția este punerea în acord a legislației cu decizia CCR.
