Sanatatea, o gaura neagra a bugetului
Toamna se numara bobocii, si deopotriva, motiunile. Am avut motiune pe educatie, pe transporturi, acum pe sanatate. Astept sa vina si una pe administratie. Sunt cele patru mari sisteme publice, mari consumatoare de resurse, hiperreglementate, centralizate, netransparente, ineficiente si anacronice. Toate partidele traditionale din Romania au guvernat, perioade mai lungi sau mai scurte. Inclusiv cele ce semneaza azi textul motiunii pe sanatate. Si toate nu au facut nimic timp de 28 de ani pentru a debirocratiza, reforma si moderniza aceste sisteme vitale pentru fiecare cetatean in parte. Toti au gestionat clientelar si au politizat excesiv aceste domenii. Evident, din acest punct de vedere, constat multa ipocrizie si demagogie in acest demers.
Pe de alta parte, la fel de adevarat, ca azi principalul vinovat de starea de lucruri din sanatate, transporturi, administratie sau educatie este PSD. Pentru simplu motiv ca azi PSD are toate parghiile si mijloacele de a restructura si europeniza aceste sisteme. PSD azi are 46% din mandatele de parlamentari, 57% din mandatele de primari, presedintia a 28 de consilii judetene din 40. Cetatenii i-au dat PSD o majoritate tocmai pentru a reforma statul, institutiile si autoritatile statului precum si marile sisteme publice. Desi poate, nu o face. Si pentru asta nu are nicio scuza.
Dar sa revenim la sanatate. In Romania avem 367 de spitale publice si 183 de spitale private cu un numar total de paturi de 131.600. Anul acesta am alocat pentru sanatate, de la bugetul de stat 38 miliarde de lei, cu 7 miliarde de lei mai mult decat anul trecut. In ultimii 20 de ani, am alocat peste 100 miliarde euro pentru sanitate (!!!). Rezultatul 0. Niciun spital public construit. Ba mai mult, pe mandatul Guvernului Boc, am inchis 69 de spitale. Si azi, se moare cu zile in spitalele din Romania. Infectiile nosocomiale sunt o realitate si nu o inventie a presei. Si azi spitalele de stat sunt deficitare in aparatura si tehnica de investigatie medicala, deficitare in personal medical dar excedentare in personal administrativ. Sa nu mai vorbim de criza vaccinurilor care s-a perpetuat in ultimii ani. Romania este tara cu cea mai mare mortalitate infantila din Europa si cu cea mai mare incidenta a bolilor cardiovasculare.
De la an la an, proportional cu cresterea PIB-ului, mai dam niste miliarde in plus la sanatate. Nu asta este solutia. Acest sector trebuie mai intai restructurat si pe urma finantat. Avem 355.000 de salariati in sanatate si asistenta sociala, cam 1/3 din numarul total al bugetarilor. Jumatate dintre ei sunt functionari si personal administrativ, intr-un cuvant plimbatori de hartii si consumatori de resurse. Nu avem nevoie de 367 de spitale de stat. Care este rostul unui spital intr-un orasel de provincie de 5-10 mii de locuitori cata vreme nu are nici medici buni, nici aparatura medicala? Cata vreme pentru orice investigatie mai complexa te trimite la spitalul judetean. Chiar si pentru o banala radiografie, CT, RMN sau EKG. Mai bine avem 40 de spitale noi in fiecare resedinta de judet, care sa corespunda actualelor standarde, fluxuri si circuite medicale, care sa acopere intreaga patologie medicala si sa fie dotate cu aparatura de ultima generatie si cu medici bine pregatiti si bine platiti. Actualele spitale de stat sunt veritabile bombe biologice. Din cauza vechimii lor sunt impregnate pana la nivelul structurii de rezistenta cu virusi si bacili, de unde vine si incidenta foarte mare a deceselor cauzate de infectiile intraspitalicesti. In teritoriu, la nivel de municipii si mari comune, trebuie sa dezvoltam medicina de ambulatoriu. Pentru bolnavii cronici sau acuti, trebuie sa optimizam transportul acestora in timp util prin reteaua SMURD dotata corespunzator cu unitati mobile de prim ajutor si terapie intensiva (ambulante si aeronave) la spitalul judetean, la spitalele din municipiul Bucuresti sau la spitalele din marile centre universitare.
Avem 183 de spitale private. Adevarate centre de excelenta in ceea ce priveste actul medical. Vorbim aici de investitii de peste 3 miliarde de euro. Si ele sunt institutii de utilitate publica. Atunci, de unde vine aceasta discriminare si marginalizare a spitalelor private prin politicile publice promovate de Ministerul Sanatatii si CNAS? Indiferent de complexitatea interventiilor chirurgicale realizate intr-un spital privat (operatii pe creier sau cord) CNAS deconteaza doar 3.000 lei, adica nici a zecea parte din costul operatiei. La spitalele de stat, toate costurile sunt suportate de la buget (personal, dotari, investitii etc), pe cand la privat, nu se deconteaza nici contravaloarea actului medical. In schimb statul este extrem de generos in decontarea serviciilor medicale prestate cetatenilor romani de clinicile din strainatate. Pe formularul E112, CNAS plateste anual, in medie, 200 milioane de euro clinicilor din Turcia, Austria, Germania sau Franta. E drept oare? Nu ar trebui aplicat si in Romania principiul Bismarkian? Si anume banul urmeaza pacientul.
O alta vulnerabilitate a sistemului medical din Romania, dependenta de importurile de medicamente, care costa Romania in fiecare an, aproape 4 miliarde de euro. Producatorii internationali de medicamente practica in Romania, pentru mai multe molecule, preturi si de 3 ori mai mari decat in alte tari. Acest lucru este posibil pentru ca in Romania nu exista nicio fabrica care sa produca oncologice solide sau injectabile, insulina sau vaccinuri. Am ajuns sa importam medicamente pana si din Ungaria, in jur de 400 milioane euro anual. Romania are traditie in productia de medicamente. Dar azi mai avem o singura fabrica de stat, Antibiotice Iasi. Sa nu uitam ca suntem inventatorii insulinei (Nicolae Paulescu) sau a penicilinei (Victor Babes) si cu toate astea nu avem capacitati adecvate de productie. Aceasta trebuie sa fie o alta prioritate a Guvernului, finantarea din surse proprii sau printr-un parteneriat public privat de capacitati noi de productie de medicamente care sa elimine sau macar sa diminueze dependenta de importuri.
Guvernul trebuie sa reformeze, sa dereglementeze si sa descentralizeze sistemul public de sanatate. Dar mai intai, trebuie sa-l restructureze. In egala masura, trebuie promovat un managemnt profesionist, responsabil, vizionar si asumat la nivelul Ministerului Sanatatii, a CNAS si a spitalelor publice. – Remus Borza, deputat independent
