Universitatea americană Johns Hopkins a solicitat Laserului de la Măgurele o colaborare pentru realizarea unor radiografii revoluționare, ultraperformante, care ar putea releva mult mai bine în ce fel noul coronavirus atacă plămânii.
”Avem o propunere din partea Universității Johns Hopkins din SUA – am primit o scrisoare din partea președintelui acum câteva săptămâni – să intrăm urgent într-o colaborare care vizează un nou mod de a face radiografii”, a declarat, joi seara, la Digi24, Nicolae Zamfir, coordonatorul proiectului de la Măgurele.
Universitatea Johns Hopkins are un reprezentant care lucrează la Măgurele, iar acesta a organizat un grup preocupat de acest subiect.
Ideea este să se folosească altă proprietate a razelor X, nu intensitatea. Radiografia obișnuită este bazată pe faptul că prin trecerea prin materiale intensitatea razelor X se modifică, depinzând de densitate. Osul, pentru că e mai dens, arată într-un fel pe placa fotografică, iar țesutul moale arată altfel, dar nu are rezoluție suficientă, plus că stai câteva minute în radiație.
”Prin folosirea acestei noi metode, rezoluția radiografiilor ar fi extrem de bună, este aproape ca a vederii umane și se pot detecta defecte în plămâni, în cazul acesta, la nivel de câțiva milimetri, deci se pot detecta ce efecte produce COVID-19 în plămâni cu o acuratețe extraordinar de mare”, a spus Zamfir.
În plus, și timpul de expunere ar fi mult mai mic, de câteva secunde, ceea ce ar fi un avantaj, ținând cont că există un risc de iradiere dincolo de o anumită doză. Însă marele avantaj ar fi costul ieftin, pentru că ar exista posibilitatea ca noua tehnologie, odată stabilită, să fie folosită la vechile aparate generatoare de raze X, a arătat cercetătorul.
”Universitatea Johns Hopkins propune să facem echipe comune, care să facă experimente atât la ei, cât și la noi, iar în decursul câtorva luni, până la un an-doi, să elaborăm deja tehnologia și să fie preluată de o firmă care să producă aparate în serie. Și în momentul acela, după ce determinăm această metodă cu ajutorul laserului, ea poate să fie aplicată, chiar dacă nu la aceeași scară, cu generatoare de raze X obișnuite, deci ar fi foarte ieftin: să folosești un generator de raze X obișnuit, dar să folosești alte proprietăți ale razelor X, nu intensitatea”, a explicat Nicolae Zamfir.
Nicolae Zamfir este coordonatorul proiectului de cercetare științifică ”Infrastructura Luminii Extreme și Fizica Nucleară” (ELI-NP sau Laserul de la Măgurele, cum este cunoscut popular). Este totodată președintele secției de științe fizice a Academiei Române și directorul Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.
Proiectul de la Măgurele a început în 2013 și s-a finalizat anul trecut. În prezent, lucrează în acest proiect 200 de cercetători din 26 de țări.
