Majoritatea femeilor din România ar dori o prezență mai mare a femeilor în politică, dar nu manifestă o preferință pentru candidate femei pentru funcții publice

Centrul FILIA a lansat un studiu prin care evidențiază perspectivele și vocile femeilor din România, voci care adesea lipsesc de pe agenda politică. Cercetarea se concentrează asupra intereselor politice ale femeilor, profilul lor electoral, prioritățile legislative și bugetare și opiniile acestora cu privire la reprezentarea politică.

O urmare directă a slabei reprezentări politice a femeilor este o lipsă a vizibilității nevoilor și intereselor femeilor pe scena politică.

Potrivit studiului  ”Grija pentru democrație: Interesele politice ale femeilor 2024”, 78% dintre femeile din România cred că numărul femeilor implicate în politică este prea mic.

Deși femeile au devenit mai prezente pe scena politică, schimbările de opinie merg oarecum în sens invers, sugerând că după experiența acestor 20 de ani mai puține femei cred că prezența femeilor în politică este benefică inerent.

Datele par să indice o erodare a sprijinului pentru această idee după aproape douăzeci de ani în care s-au înregistrat progrese (și, uneori, regrese) în ceea ce privește prezența femeilor în politică: procentul femeilor din Parlamentul României a crescut de la aproximativ 10% înainte de 2006 la aproape 20% în 2022 (conform datelor Băncii Mondiale).

Dacă ar putea să împartă bugetul țării, 33% dintre femeile din România ar finanța prioritar domeniul sănătății, 19% ar finanța prioritar domeniul învățământului și 15% ar crește alocațiile/pensiile/salariile.

Studiul, realizat de sociologii Barbu Mateescu șu Claudiu Tufiș, mai arată că vulnerabilitatea la dezinformare online este înaltă în rândul femeilor cu vârsta sub 30 ani și în rândul femeilor din Transilvania, grupuri în care încrederea în site-uri de știri neafiliate unor televiziuni sau în grupuri de Facebook este peste media națională. Aceeași afirmație – dar valabilă doar pentru site-uri de știri neafiliate unor televiziuni – se aplică și în cazul femeilor din Moldova.

În rândul femeilor cu vârsta sub 30 ani, crearea de noi locuri de muncă și sistemul de învățământ sunt subiecte importante. Femeile cu studii primare prioritizează mărirea puterii de cumpărare a populației și îmbunătățirea sistemului public de sănătate, iar cele cu studii superioare pun accentul pe îmbunătățirea învățământului

Perspectiva femeilor din România în ceea ce privește prioritățile țării dar și vizavi de problemele cu care se con‑ fruntă în viața de zi variază în funcție de vârstă și de nivelul de educație. Pe măsură ce vârsta este mai înaintată, sistemul public de sănătate, afecțiunile medicale proprii și achizițio‑ narea medicamentelor devin mai importante.

Distribuirea rolurilor în gospodărie este tradițional-pa‑ triarhală, în imensa majoritate a cazurilor femeia/femeile ocupându-se de pregătirea mâncării, curățenie, spălatul vaselor și al hainelor, călcatul rufelor precum și creșterea copiilor. Responsabilitățile exclusive ale bărbaților sunt puține ca număr: realizarea de reparații și (acolo unde e cazul și cu nuanțe semnificative în funcție de regiunea istorică) muncile agricole și tăiatul lemnelor. Plata facturilor și realizarea cum‑ părăturilor zilnice sunt realizate de obicei de ambii parteneri, dar de femei într-o mai mare măsură

Din 2006 și până în 2024, procentul femeilor care cred că sunt prea puține femei competente în politică a crescut de la 72% la 81%, al celor care cred că prezența femeilor în politică înseamnă mai puțină discriminare a scăzut de la 82% la 75%, al celor care cred că femeile sunt negociatoare mai bune a scăzut de la 81% la 74%, al celor care cred că prezența femeilor în politică înseamnă mai puține femei discriminate a scăzut de la 83% la 74%, al celor care cred că femeile nu fac față mai multor responsabilități a crescut de la 22% la 29%.

În contextul unui număr redus de creșe și grădinițe, 57% dintre mamele cu copii au rămas acasă în perioada dintre concediul de îngrijire și grădiniță.

Studiul a fost lansat în cadrul evenimentului “Grija pentru democrație: Reprezentarea intereselor politice ale femeilor în alegerile din 2024” organizat în Parlamentul României de Centrul FILIA, Comisia pentru tineret şi sport din Camera Deputaţilor, Ambasada Germaniei în România, Comisia Europeană, Ambasada SUA în România, Ambasada Suediei în România și Ambasada Canadei în România, având susținerea mai multor ambasade.

“Femeile dețin puterea de a influența decisiv rezultatele electorale din acest an. Așa cum ne arată cifrele, electoratul feminin constituie mai mult de jumătate din electoratul României, un segment cu impact major asupra rezultatelor alegerilor, care, cu toate acestea nu este întotdeauna vizibil pe agenda politică.

Lipsa de atenție asupra intereselor femeilor poate îndepărta un electorat important. Mai mult de o treime dintre femeile din România sunt indecise cu privire la partidul pe care l-ar vota la alegeri. Partidele politice trebuie să acorde o atenție sporită preocupărilor și nevoilor femeilor. “ a declarat Andreea Rusu, din partea Centrului FILIA.