Ministrul Aurescu va propune CS ONU conceptul de ”stabilitate juridică” pentru protejarea drepturilor statelor ca soluție pentru ”fixarea” permanentă a liniilor de bază de la care se măsoară zonele maritime

La invitația Președinției malteze, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu vorbește participă marți, 14 februarie 2023, la reuniunea deschisă a Consiliului de Securitate al ONU, cu tema „Amenințări la adresa păcii și securității internaționale: creșterea nivelului mărilor și oceanelor – implicații pentru pacea și securitatea internaționale” (”Threats to International Peace and Security: Sea-Level Rise – Implications for International Peace and Security”).

Șeful diplomației române va prezenta CS ONU implicațiile creșterii nivelului mărilor și oceanelor asupra păcii și securității internaționale, a Consiliului de Securitate, în calitatea de co-președinte al Grupului de Studiu al Comisiei de Drept Internațional a ONU privind creșterea nivelului mărilor și oceanelor în relație cu dreptul internațional.

Ministrul afacerilor externe va participa la acest eveniment alături de Secretarul General ONU, António Guterres, și Președintele Adunării Generale ONU, Csaba Kőrösi. Reuniunea va fi prezidată de ministrul afacerilor externe al Maltei, Ian Borg, în calitate de Președinție a CS ONU.

În cadrul reuniunii vor fi dezbătute riscurile pe care creșterea nivelului mărilor și oceanelor la prezintă pentru pacea și securitatea internațională și vor fi analizate modalitățile prin care CS ONU poate aborda aceste riscuri în cadrul arhitecturii globale de securitate.

Prezența României la reuniunea Consiliului de Securitate ONU consolidează eforturile țării noastre pentru promovarea multilateralismului eficient și a ordinii internaționale bazate pe norme, precum și rolul României de actor implicat în gestionarea problemelor globale presante, printre care consecințele schimbărilor climatice asupra păcii și securității ocupă un loc important.

Creșterea nivelului mărilor și oceanelor are consecințe fizice directe asupra coastelor statelor afectate și deci asupra liniilor de bază de la care, conform Convenției ONU privind dreptul mării din 1982, se măsoară zonele maritime (marea teritorială, zona contiguă, zona economică exclusivă), precum și asupra accesului la resursele aflate în aceste zone; pierderea acestor resurse crește riscul de conflicte între state. De asemenea, ca efect al acestui fenomen, din cauza deteriorării condițiilor de trai, pot avea loc deplasări de populație și migrație forțate. Nu în ultimul rând, creșterea nivelului mărilor și oceanelor conduce la pierderi de teritoriu, fie parțial, fie total (în cazul statelor insulare), ceea ce poate duce la pierderea statalității. Așadar, creșterea nivelului mărilor și oceanelor este un fenomen care pune probleme existențiale pentru foarte multe state.

În calitate de membru al Comisiei de Drept Internațional (CDI) a ONU, Bogdan Aurescu a propus, încă din anul 2018, împreună cu alți patru membri ai CDI, includerea subiectului creșterii nivelului mărilor și oceanelor în relație cu dreptul internațional pe agenda de lucru a CDI, ca urmare a interesului crescut din partea statelor membre ONU afectate (aproximativ 140 de state afectate direct sau indirect de acest fenomen, atât state insulare, cât și state cu regiuni costiere joase – mai ales state în curs de dezvoltare, dar nu numai, deci peste două treimi din statele membre ONU) de a găsi soluții bazate pe dreptul internațional pentru protejarea drepturilor acestora.

După ce în 2019 subiectul creșterii nivelului mărilor și oceanelor în relație cu dreptul internațional a fost inclus pe agenda curentă a CDI, Bogdan Aurescu, împreună cu un alt co-președinte al Grupului de Studiu dedicat subiectului, a elaborat și prezentat în 2020 un prim document de lucru amplu referitor la aspectele de dreptul mării în conexiune cu creșterea nivelului mărilor și oceanelor, care a fost dezbătut în cadrul CDI în 2021, iar în Comisia a 6-a Juridică a AG ONU în 2020 și 2021. În anul 2022, alți doi co-președinți ai Grupului de Studiu au elaborat și prezentat un al doilea document de lucru dedicat aspectelor care țin de statalitate și protecția persoanelor afectate de acest fenomen, care a fost dezbătut în 2022 în cadrul CDI și în Comisia a 6-a Juridică a AG ONU.

În prezent, cei doi co-președinți și co-autori ai primului document de lucru, din 2020, sunt în curs de finalizare a unui nou document care abordează noi aspecte care țin de dreptul mării în conexiune cu creșterea nivelului mărilor și oceanelor, lărgind astfel analiza juridică din First Issues Paper. Unul dintre aspectele examinate se referă de exemplu la conceptul de ”stabilitate juridică”, o posibilă soluție care să ajute la protejarea drepturilor statelor afectate fiind ”fixarea” permanentă, din punct de vedere juridic, a liniilor de bază de la care se măsoară zonele maritime, chiar dacă coastele sunt afectate fizic de creșterea nivelului mărilor și oceanelor.